Extras din referat
Unul din obiectivele cadru din Curriculum Național pentru Educația muzicală este: Cultivarea sensibilității, a imaginației și creativității muzicale. Acest obiectiv situează această disciplină într-o postură dificilă, întrucât nu dispune de aceleși condiții pe care le are, spre exemplu, Educația plastică.
Educația muzicală aduce beneficii multiple pentru copil la nivelul dezvoltării cognitive, sociale și emoționale:
- dezvoltarea memoriei și a gândirii, importante în învățare,
- dezvoltarea auzului și a ascultării, a aptitudinilor muzicale,
- dezvoltarea vorbirii și limbajului,
- dezvoltarea încrederii a stimei de sine, a abilităților sociale,
- stimularea creativității,
- dezvoltarea capacității de exprimare a propriilor trăiri,
- dobândirea echilibrului emoțional pentru succesul pe termen lung,
La fel de importante sunt beneficiile în valorificarea sincretică și transdsciplinară a cunoștințelor și deprinderilor asimilate la educația muzicală, cât și la celelalte discipline de cultură generală ce se concretizează în îmbunătățirea nivelului serbărilor școlare și a altor activități școlare sau extrașcolare care includ coordonata muzicală.
Pentru a cultiva creativitatea elevilor este necesar să se parcurgă anumite trasee accesibile elvilor. Spre exemplu:
- potrivirea unor formule ritmice pe anumite versuri cunoscute elevilor
- inventarea unei melodii simple pe texte recomandate
- improvizații ritmice ( instrumente de percuție simple), melodice
- modificarea conștientă a unor teme muzicale
- inventarea unor jocuri care să se integreze în anumite cântece
- pregătirea unui spectacol artistic.
Atitudinea creativă a profesorului reprezintă condiția principală ce trebuie realizată la lecție pentru înfăptuirea cerințelor creativității. Este esențială instaurarea unui climat afectiv favorabil unei conlucrări fructuoase și benefice între profesor și elevi. De asemenea, este extrem de importantă stimularea efortului personal al elevului, dar și a tendinței acestuia de a aduce o contribuție proprie, de a fi original, inventiv, creator.
Jocul muzical vizează o serie de sarcini didactice ce urmează a fi realizate printr-un material muzical divers. Acesta poate fi utilizat în oricare moment al unei activități muzicale. L. Catarig clasifică jocurile muzicale astfel:
a) în funcție de mijlocul muzical cu care se combină în:
- jocuri muzicale axate pe exerciții
- jocuri muzicale axate pe cântece
- jocuri muzicale axate pe audiții
b) în funcție de sarcina muzicală urmărită în:
- jocuri muzicale ritmice
- jocuri muzicale melodice
- jocuri muzicale cu mișcări sugerate de text
- jocuri muzicale pentru însușirea (exersarea) elementelor de expresie
- jocuri dans - jocuri muzicale pentru diferențierea timbrelor
- jocuri muzicale pentru cultură vocală
- jocuri muzicale ghicitoare
- jocuri muzicale întrebare-răspuns
- jocuri muzicale de creație
- jocuri muzicale-spectacol etc.
Bibliografie
Claparède, Eduard, Educația funcțională, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1973.
Cosmovici, Andrei (2008) - Psihologia școlară, Ed. Polirom, Iași
Hanga C. Creativitatea. Cultivarea creativității la elevi în vol. Psihopedagogie pentru formarea profesorilor, Ed. Universității din Oradea, 2006
Munteanu, Gabriela, Jocul didactic muzical, Academia de Muzică, București, 1997
Munteanu, Gabriela, Exerciții muzicale de tip ludic, Editura Fundației România de Mâine, București, 2003.
Truță Elena, Mardar Sorina, (2009 ) - Relația profesori - elevi: blocaje și deblocaje, Ed. Aramis - Educație XXI, București
Rîpă, Constantin, O nouă viziune a educației muzicale, articol publicat în Tehnologii informatice și de comunicație în domeniul muzical, nr. 1/2010, Editura Media Musica a Academiei de Muzică Gheorghe Dima, Cluj-Napoca
Vasile, Vasile, Metodica educației muzicale, Editura Muzicală, București, 2004
Preview document
Conținut arhivă zip
- Traditie si inovatie in dezvoltarea creativitatii muzicale.docx