Analiza impactului unor politici europene ale educației asupra învățământului românesc

La început, Uniunea Europeană nu avea o politică comunitară educațională. Politicile educaționale erau de competența statelor membre ale Uniunii Europene. Uniunea Europeană a realizat că politica educațională trebuie să fie concepută pe nivelul unor state și nu se poate realiza o politică comunitară din cauza diferențelor culturale și a dezvoltării sociale și politice între statele membre ale Uniunii Europene. Astfel, Uniunea Europeană nu are politică educațională formală și uniformizată, acest lucru fiind de competența statelor membre. Dar am văzut cum competivitatea unor națiuni pe piața forței de muncă (și nu numai) este determinată de calitatea educației primite și acest lucru are efect pe sistemul de învățământ național în toate țările Uniunii Europene. (Barakonyi, 2004, pag 89.)

Politica educațională este sfera în cadrul căreia se prezintă interesele și aspirațiile politice conectate cu sistemul de învățământ (politics), dar totodată este și o strategie, un plan de acțiune asupra sistemului de învățământ (policy).

1. Procesul de la Bologna

Deoarece competivitatea Uniunii Europene - în ciuda a mai multor decenii de integrare - nu a ajuns la nivelul dorit, a fost nevoie de măsuri care ar putea ajuta la dezvoltarea acestuia, iar una dintre aceste măsuri este cunoscută ca Procesul de la Bologna. Procesul de la Bologna a fost precedat de Declarația de la Sorbonne, care avea ca scop crearea unei sistem de educație superioară europeană integrată, ce sprijină în mod eficient procesele economice, comerciale, financiare ale Uniunii Europene, îndeplinește cerințele lor și corespunde nevoilor acestora. Principalele obstacole în calea mobilității forței de muncă sunt proliferarea excesivă a calificărilor, lipsa de transparență și dificultățile privind compararea diplomelor obținute, din punctul de vedere al angajatorilor. (Barakonyi, 2004, pag 87.)

Declarația de la Bologna enumera următoarele scopuri: „adoptarea unui sistem de diplome - ușor de citit și comparabil- ; adoptarea unui sistem de învățământ cu două cicluri principale (studii universitare de licență și postlicență: master și sau doctorat), stabilirea unui sistem de credite (de exemplu, sistemul ECTS) ca mijloc potrivit pentru extinderea mobilității studenților; promovarea mobilității studenților, profesorilor, cercetătorilor și personalului administrativ prin - depășirea obstacolelor- ce împiedică libera circulație; promovarea cooperării europene în asigurarea calității; promovarea dimensiunilor europene necesare pentru învățământul superior (dezvoltarea curriculară, cooperare inter-instituțională, programe de mobilități, programe integrate de studiu, pregătire și cercetare).”

Declarația de la Bologna va fi completată la fiecare întâlnire ministerială a miniștrilor de învățământ.

Scopurile reformei de la Bologna prezentate mai sus trebuia să conducă la realizarea Spațiului European al Învățământului Superior, până în anul 2010.

În primul rând, Spațiul European al Învățământului Superior trebuia realizat până în anul 2010.

În al doilea rând, anul universitar 2009/2010 era primul an când studenții, care au început studiile superioare în sistemul Bologna, au terminat și studiile de masterat, fiind prima generație care a realizat studiile superioare în totalitate în sistemul Bologna.

În al treilea rând, România a preluat Secretariatul Bologna între 1 iulie 2010 și 30 iunie 2012, următoarea întâlnire ministerială urmând să aibă loc la București între 26-27 aprilie 2012.

Scopurile cercetării efectuate au fost: evaluarea impactului și efectelor Procesului de la Bologna asupra programelor de masterat; cunoașterea opiniei masteranzilor privind studiile de masterat și munca în timpul masteratului; cunoașterea percepțiilor studenților asupra mobilității pentru studii sau pentru muncă și cunoașterea opiniei profesorilor privind programele de masterat și efectul Procesului de la Bologna asupra acestor programe.

În sistemul învățământului superior din România, prima generație de absolvenți care au început și au terminat studiile de licență și de masterat în sistemul de la Bologna au terminat studiile lor în anul universitar 2009/2010 .