Dimensiuni ale Conceptului - Clasă de Elevi

Capitolul 1. Importanţa cunoaşterii clasei de elevi ca grup social

O clasă, remarcă J.C.Filloux este, înainte de toate, un mediu de comunicare,instrumentul instituţionalizat prin care partenerii acestui proces interacţionează reciproc şi în cadrul căruia sunt reflectate valorile şi ideologia unei societăţi.

E.Durkheim atrage atenţia asupra acestor aspecte, arătând că, clasă şcolară poate fi considerate un „grup natural” care întruneşte caracteristicile unei microsocietăţi, fiind sediul unor fenomene de contagiune, de demoralizare colectivă .E. Durkheim vorbeşte şi de existenţa unui sistem normativ al clasei de elevi,un fel de „rezumat condensat” al experienţelor colective.

Clasa de elevi este astfel, un mediu foarte semnificativ de socializare, prin procesele colective ce au loc aici.

Colectivul şcolar poate fi definit ca un grup de elevi care urmăreşte un scop comun şi desfăşoară o activitate comună, având organe proprii de conducere şi organizare specifică, corespuncatoare scopurilor şi activităţii depuse.

El este cum remarcă M.Zlate: o realitate educaţională în care membrii sunt orientaţi spre realizarea unor scopuri majore, cu semnificaţie socială şi finalitate educative. Grupul este un concept cu o sferă mai largă.

Colectivul este, un tip de grup ce atinge o anumită treaptă de evoluţie. Colectivul este stadiul optim de evaluare a structurii grupului în procesul educaţiei.

Deosebim două aspecte esenţiale ale grupurilor educaţionale:

-aspect social = concretizat în organizarea formală (roluri;statute)

-aspect psihologic = desemnând funcţionarea acestor caracteristici.

Grupul educaţional este întotdeauna un grup formal, constituit pe bază unor cerinţe instituţionale şi prin distribuirea unor roluri diferite educatorilor şi educaţilor care se află în raporturi obligatorii, reglementate şi controlate socialmente.

În raport cu alte tipuri de grupuri, grupul şcolar are o serie de particularităţi.El este un grup de formare, de modelare a unor capacitate şi trăsături de personalitate, de învăţare a unor comportamente şi abilităţilor necesare.

Clasa de elevi ne apare că fiind un cadru propice care vine în întâmpinarea satisfacerii trebuinţei de comunitate şi de exprimare a sentimentului de apartenenţă. Aici fiecare se află în compania celorlalţi, interacţiunile dintre ei fiind adevărate supape prin intermediul cărora, descărcându-se tensiunile interne ale trebuinţei, copilul trăieşte bucuria apartenenţei sale la grup.Relaţiile se stabilesc între membrii unui colectiv de elevi arată un anumit grad de coeziune manifestat deseori prin interesul crescut faţă de starea celorlalţi membri în diferite situaţii, precum şi prin atitudinile luate în variate ocazii, toate în favoarea individului (dar cu valoare pozitivă) şi deci, a colectivului de elevi. Influenţa întregului colectiv de elevi asupra relaţiilor dintre membri în sensul asigurării preponderenţei valorilor pozitive este un aspect important manifestat deseori prin interesul crescut faţă de starea celorlalţi membri în diferite situaţii, precum şi prin atitudinile luate în variate ocazii, toate în favoarea individului (dar cu valoare pozitivă) şi deci, a colectivului de elevi. Influenţa întregului colectiv de elevi asupra relaţiilor dintre membri în sensul asigurării preponderenţei valorilor pozitive este un aspect important

Clasa de elevi este, asadar, un grup foarte important pentru orice copil, caci se perpetueaza da-a lungul câtorva ani (în multe cazuri, elevii ramân împreuna ciclul primar si cel gimnazial, deci opt ani) si are, cum vom vedea, o imensa influenta asupra membrilor sai. Clasa poseda toate caracteristicile grupului primar, asa cum este înteles acesta de dinamicienii de grup (grupul primar este un grup ai carui membri au aceleasi valori, scopuri si standarde de comportament si în care sunt posibile contacte interpersonale frecvente):

Capitolul 2. Interacţiuni în clasa de elevi

Interacţiunile sociale din interiorul clasei de elevi pot fi analizate la două nivelur i:

• relaţiile profesori-elevi;

• relatiile elevi-elevi

2.1 RELAŢIILE PROFESOR-ELEV

Relaţia profesor-elevi are un caracterasimetric, întrucât profesorul, deţinând rolul conducător, este cel care hotărăştece activităţi va desfăşura grupul clasei,cum se va lucra, ce se va învăţa. Rolul conducător al profesorului a constituit obiectul a numeroase discuţii, începând cu negarea acestuia (nondirectivismul pedagogic) şi terminând cu absolutizarea lui (autoritarismul pedagogic). La originea disputei se află modul diferit de soluţionare a unei probleme mai generale, privind raporturile dintre individ şi societate, care, în planul educaţiei, a condus la confruntarea dintre concepţiile “sociocentrice” (ce acordă prioritate socialului, reducând individul la o “funcţie” a vieţii sociale) şi concepţiile “antropocentrice” (ce acordă prioritate individului, considerând societatea, cu sistemele ei de reglementare, marele adversar al individualităţilor).