Aspectele psihologice ale șomajului în perioada de criza. studiu de caz - femeia șomer cu vârstă de peste 45 de ani

1.Definirea somajului

In încercarea de definire a şomajului constatăm că există o serie de modalităţi în care se poate face acest lucru: fie în funcţie de maniera de abordare, fie potrivit unei periode istorice, fie după trăsăturile pe care dorim să le scoatem în evidenţă.Somajul reprezinta o problema foarte serioasa, economica si sociala si in nu se limiteaza la tarile in curs de dezvoltare sau tranzitie.

Incepand cu martie 2002,in Romania se abroga Legea 1/1991 si intra in vigoare Legea 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca Prin aceasta lege se vorbeste pentru prima data ,dupa 1989, despre un sistem de asigurare a riscului de pierdere a locului de munca.Aceasta limiteaza perioada de indemnizare si egalizeaza cuantumul indemnizatiei de somaj, ceea ce creeaza premisele constientizarii individului de a recurge la o masura activa de protectie sociala in vederea reintegrarii profesionale.Potrivit legislaţiei în vigoare, şomerul este acea persoană care îndeplineste, cumulativ, urmatoarele condiţii :

- nu are loc de muncă, nu realizează venituri sau realizează din activităţi autorizate potrivit legii, venituri mai mici decit indicatorul social de referintă în vigoare;

- starea de sănătate si capacităţile fizice o fac aptă pentru prestarea unei munci;

- are vârsta de minim 16 ani;

- nu îndeplineşte condiţiile de pensionare;

- este disponibilă să înceapă lucrul in perioada imediat urmatoare, dacă s-ar gasi un loc de muncă;

- este înregistrată la Agentia Judeteana pentru Ocuparea Forţei de Muncă sau la alt furnizor de servicii de ocupare care funcţioneaza in condiţiile legii.

2.Caracteristicile somajului.

Din punct de vedere economic somajul este apreciat ca o expresie a dezechilibrelor existente pe piata muncii intre cererea si oferta de munca. Principalele consecinte pozitive ale somajului sunt:

- crearea unui potential de forta de munca ,aflata in rezerva si dispusa sa acopere eventualele cereri de pe piata muncii

- crearea premizelor cresterii productivitatii muncii,indeosebi ale intaririi disciplinei si punctualitatii salariatilor,

- mentinerea unor salarii stabile ca si cuantum de catre firme, la cote relativ scazute, pe o anumita perioada de timp

Consecintele negative sunt puse in evidenta de regula de urmatoarele aspecte:

-somajul este o forma de inutilizare a factorului de productie”munca”ceea ce presupune importante pierderi din punct de vedere social.

-somajul induce cu sine notiunea de saracie,intrucat provoaca scaderea drastica a standardului de viata si a nivelului de trai.

- sunt lezati indivizi care fac parte din populatia activa neocupata, cu dorinta si capacitatea de a lucra, dar nu au unde.

-apare si se dezvolta piata neagra a muncii, pe care se practica salarii inferioare salariului minim pe economie si se lucreaza fara contracte de munca.deci

Şomajul poate fi privit ca fiind o situaţie proprie persoanelor care şi-au încetat involuntar activitatea şi/sau nu se pot angaja din cauza imposibilităţii unui loc de muncă.

Este vorba de un surplus de forţă de muncă făcând parte din populaţia activă şi care nu lucrează datorită:

a.pierderii locurilor de muncă;

b. creşterii ofertei de muncă peste capacitatea de absorbţie a pieţei muncii;

c. proastei funcţionări a pieţei muncii.

3.Caracteristicile masurilor active.

Politicile de piata muncii sunt formate din toate macro si micro politicile care incearca sa regleze cererea si oferta de pe piata muncii si relatiile intre cerere si oferta.Politicele de piata muncii incearca sa inflenteze direct deciziile referitoare la ocupare ale indivizilor ,a persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca,persoane angajate, angajatori.

Politicile de pe piata muncii includ in principal urmatoarele politici :

- Legislatia muncii( toate politicile care reglementeaza conditiile de ocupare ale indivizilor cum ar fi salariu minim,programul de lucru, durata si conditiile concediului anual etc.)

- politici care incearca sa creasca participarea persoanelor in cadrul fortei de munca

( promovarea formarii continue,pensionare, munca cu program redus)

-politici active pentru piata muncii si serviciile de mediere/plasare, de informare si consiliere privind cariera, de formare profesionala, subventiile pentru angajare, de instruire de tehnici de cautare a unui loc de munca, de promovare a initiativei private.

-politicile pasive pentru piata muncii care inlocuiesc salariile pentru cei care au devenit involuntar somerii.

Masurile active de pe piata muncii sunt de obicei micro-politici, care incearca sa faca somerii mai atractivi pentru angajatori. Aceste masuri mentin competitivitatea existenta si incetinesc orice scadere a competitivitati.Sunt denumite active deoarece au o contributie la modificarea de comportament a participantilor( care devin pro-activi) mai mare decat plata pasiva de indemnizatii somerilor, care inlocuiesc veniturile din munca.

Măsurile de stimulare a ocupării forţei de muncă sunt acele măsuri care au ca scop sprijinirea persoanelor în căutarea unui loc de muncă, şi în mod deosebit a şomerilor pentru a dobândi statutul de persoană ocupată.