Grupuri vulnerabile - copiii de etnie romă și copiii seropozitivi

I. INTRODUCERE

Copilul reprezintă una dintre categoriile de populaţie puternic dezavantajate din societatea românească actuală, care a cumulat multe probleme şi riscuri grave pe termen mediu şi lung. Comparativ cu generaţia adultă, mai mulţi copii trăiesc în condiţii precare material şi social. Pe fondul unor erori ale politicilor din perioada socialistă, insuficienţa sistemului de protecţie din prima perioadă a tranziţiei a agravat situaţia.

Relansarea efortului public în domeniul social depinde de resursele financiare disponibile dar şi de construcţia instituţională. O societate incluzivă social pentru întreaga populaţie şi în mod special pentru copil reprezintă un obiectiv esenţial în perspectiva integrării în Uniunea Europeană.

Instituţiile publice implicate în protecţia copilului împreună cu organizaţiile neguvernamentale şi chiar cu parteneri economici privaţi au iniţiat în ultima perioadă programe care indică o nouă abordare.

II. COPIII SEROPOZITIVI

Copiii seropozitivi sunt adesea discriminaţi în mediul şcolar şi chiar de către familia extinsă, de vecinătate, de comunitate. Pe lângă problema gravă de sănătate şi şansele de viaţă sensibil diminuate cu care se confruntă, copiii infectaţi cu HIV/SIDA au şi probleme legate de educaţie sau de integrare socială. Aceştia reprezintă una dintre categoriile cele mai excluse social.

Primul caz de HIV/SIDA din România a fost diagnosticat în 1985, iar din 1989 au fost semnalate cazuri la copii. Numai în 1990 au fost diagnosticate peste 1000 de persoane infectate, cea mai mare parte fiind copii.

“Am visat ca voi fi inger! Mama mi-a spus ca Dumnezeu ma va izbavi pentru ce am indurat pe pamant. In afara de ea nimeni nu ma iubeste. Toti imi spun “tigan sidos”. Am auzit ca acolo, sus, nu sunt bolnavi de SIDA si nici tigani.” Este marturisirea unui tanar de 16 ani , aflat in faza terminala a bolii.

Mai mult de 7.200 de copii şi tineri trăiesc cu HIV – cel mai mare grup de acest fel din orice stat european. Ei sunt copiii minune ai României, supravieţuitorii unui grup de 10.000 de copii care au fost infectaţi cu HIV între 1986 şi 1991 în spitale şi orfelinate ca rezultat direct al unor politici guvernamentale care au avut drept consecinţă expunerea unui grup mare de copii la ace de seringă contaminate şi la “micro-transfuzii” cu sânge netestat.

Distributia cazurilor SIDA la copii (1-14 ani la data diagnosticului)

- total cumulativ 1989–2007 – pe judete

Sursa: Compartimentul pentru Monitorizarea şi Evaluarea infecţiei HIV/SIDA în România – IBI “Prof.Dr.M.Balş”

Majoritatea acestor copii provin din familii cu venituri modeste, multe din mediul rural, fără posibilităţi de susţinere a tratamentului şi de satisfacere a nevoilor specifice. Proliferarea cazurilor SIDA la copii este strâns asociată cu persistenţa sărăciei şi dezorganizarea familiilor în care se află aceştia, surse ale excluziunii în continuare. Costurile enorme ale tratamentului nu pot fi acoperite sau adâncesc dramatic sărăcia familiilor, de aceea suportul din partea statului sau a altor organizaţii devine esenţial. Mai puţin de jumătate din cazurile înregistrate se află sub tratament.

Distributia cazurilor HIV la copii (1-14 ani la data diagnosticului)

- total cumulativ 1992–2007 – pe judete

Prevalenţa stigmatizării şi a discriminării împotriva persoanelor care trăiesc cu HIV în România aduce în prim plan importanţa dreptului copiilor la viaţă intimă şi la confidenţialitate.

Cu toate acestea, încălcări ale confidenţialităţii în ceea ce priveşte statutul HIV pozitiv sunt frecvente şi rar sancţionate. "Stigmatizati si considerati periculosi, copiii seropozitivi sunt înca

defavorizati în privinta accesului la asistenta medicala, educatie si servicii de protectie sociala", releva Raportul UNICEF România pe 2006. Si asta pentru ca cei mai multi romani inca nu stiu cum se transmite virusul HIV. Potrivit raportului Eurobarmeter de anul trecut, 45% din cei intervievati cred ca se pot infecta daca beau dintr-un pahar din care a baut o persoana deja infectata.

Din pacate, campaniile de informare, masurile de promovare a protectiei împotriva infectarii si programele de asistenta medicala, educatie si servicii de protectie sociala, dovedesc ineficienta.

În România trăiesc, conform statisticilor oficiale, aproape 11.000 de persoane infectate cu HIV/SIDA, marea majoritate copii şi adolescenţi. Pe lângă problemele cauzate de această boală incurabilă ei se confruntă zilnic cu intoleranţa şi lipsa de informare şi educare a semenilor care generează manifestări, uneori primitive, de discriminare. Le este negat accesul în şcolile publice, sunt refuzaţi de serviciile de sănătate şi chiar alungaţi din comunităţile în care trăiesc. Discriminarea şi stigmatizarea sunt pentru mulţi dintre ei mai greu de îndurat decât boala însăşi.

III. COPIII DE ETNIE ROMA

Identitatea etnica de rom, desemnata deseori prin etnonimul „tigan”, a fost si ramâne puternic stigmatizata în societatea româneasca si în societatile europene în general. Daca în timpul regimului comunist valorizarea sa negativa era în acelasi timp recunoscuta, dar si ascunsa vederii de politica de ignorare a identitatii etnice rome si de asimilare etnica, dupa 1989 libertatea de expresie a readus în prim-planul discursului stereotipurile si emotiile negative asociate cu minoritatea roma. Etnonimul „rom”, controversat de altfel în rândul populatiei majoritare din cauza nedoritei asemanari cu etnonimul „român”, este rezultatul afirmarii unei noi identitati de catre elita roma, o identitate întemeiata în interiorul etniei, pe cultura si experientele acesteia, si nu pe definitiile impuse de-a lungul istoriei de gadjii/ne-romi.