Influența factorilor socio-culturali asupra dezvoltării memoriei și inteligenței

O caracteristica esentiala a fenomenelor psihice este posibilitatea detasari lor in timp de determinarile materiale imediate si continuarea lor ca procese ideale,ca evocari de impresii si trairi reluate la o anume dstanta de conditiile si situatiile care le-au produs.Aceasta continuitate a fortelor psihice se datoreaza memoriei,respectiv capacitati de remonenta in structurile neurofunctionale si psihice ale experientei efectuate de individ.

Prin memori,in genral,intelegem capacitatea de a retine si conserva informatiile si a le reactualiza in conditiile schimbate.Intr-un sens larg, H. Pieron considera memoria drept o proprietate generala a intregi materii ,de unde ar exista: o memorie nevie(anorganica) si meorie vie (biologica);apoi memoria animala(fiziologica) si memoria social-umana.

Memoria este una in functiile psihice ale persoanei ea realizand sinteza dintre trecut si prezent si furnizand persoanei constiinta unitati si a cotinuitatitririlor psihice.Psihologic,memoria consta in reflectatre realitatii sub forma intipariri, fixari, recunoasterii si reproducerii experientei anterioare fie aceasta de natura conitiva ,motrica, voluntara sau afectiva.Ea comporta, in general, trei faze:acluzitie,retinere,reactivare.Una din cele mai importante caracteristici ale memoriei este selectivitatea.Nu exista o suprapunere macanica intre trecutul persoanei si memorarea trecutului persoanei trecutuluide catre persoana .Omul manifesta tendinta de a transforma trecutul si nu pur si simplu de al repeta.El memoreaza mai repede ,pasreaza mai trainic,reproduce mai fide,uita mai greu tot ceea ce pezina pentru el o anumita semnificatie,iar aceasta izvorastedin legatura memoriei cu trebuintele,inclinatiile,sentimentele si atitudinile omului.Trebuintele si interesele dau un sens situatieiin care se produce memorarea.

Geneza memoriei de tip umanla individ,inca de la cotactele sale rudimentare cu natura si societatea,P.Janet o explica in felul urmator:La inceput,memoria despre un lucru a fost alt lucru;omul,ca sa-si aminteasca pe unde a trecut a scrijelat piatra ,a pus deoparte un trunchi de copac,a insemnat pe raboj cate animale a vanat.Toate aceste semne in aceeasi ordine:nodul de la batista ,trecerea inelului de pe o mana pe alta,iar mai nou agenda de insemnari zilnice,ne dovedesc nevoia de a memora,in legatura cu care trebuinta se elaboreaza si actiunea practica de memorare,mijlocul decide a satisface trebuinta data.

In memorie ,semnificatia nu are numai o functie de grupare si organizare intr-un tot semnificativ,inteligibil,a datelor perceptive,ci ea valorifica,da greutate situatiei.Memoria individualase sprijina pe memoria altara,pe memoria colectiva a grupurilor sociale.Un asemenea grup social cu o asemenea importanta influenta asupra memoriei indivizilor este familia, cu cortegiul ei de evenimente: nasteri, aniversari casatori, (ex.pluton-aniversari,reusite in activitate). Imprejurarile sunt evocate si traite prin intermediul indivizilor, dar in calitatea lor de membri ai acestui grup mic.In romanul lui Thomas Mann,"Casa Buddenbrock",reperele cele mai imporatnte din viata grupului de familie nu numai ca se povestesc dar si se transmit pe cale orala,dar se si fixeaza pe hartie ,in documente speciale.Astfel se poate vorbi de amintiri colective ,care sunt comune grupului scolar ,grupului de vacanta, de petrecere,grupului culturalsi national.

Amintiri comune au si studentii militari ca membri ai unui grup social mic: pluton, companie sau batalion. Amintirile comune ale acestora sunt legate de exemplu de tragerile pe care le au semestrial in poligonul Poplaca sau marsurile lungi in Daia sau tabara Crintu. De exemplu pentru un student militar sunetul unui fluier va avea intotdeauna o semnificatie aparte, si anume ii va aminti intotdeauna de comandant si de marsurile in care trebuia sa tina mereu cadenta.

Deoarece imperjurarile sunt evocate prin intermediul indivizilor intotdeauna cand doi sau mai multi colegi militari se vor intalni chiar dupa terminarea studiilor, ei isi vor aminti de prima perioada petrecuta in academie si mai ales de comandantii lor cu obiceiurile si ticurile acestora.

Date etnologice si experimentale care pun in evidenta fenomenul modelari memoriei prin normele sociale.

Bartlett consemneaza un fapt interesant pentru psihologia sociala a memoriei.Seful unei populati din sudul Africii se deplaseaza,impreuna cu mai multi insotitori,in Anglia pentru a reglementa unele chestiuni teritoriale.La intoarcere ,membri delegatiei au fost rugati sa relateze care erau ,printre impresiile din Anglia,cele de care isi amintesc mai bine.Imaginea care sa fixat mai bine a fost aceea a agntului care regla circulatia, cu mana ridicata. Explicatia consta in aceea ca membri populatiei respective saluta un prieten sau un vizitator printr-un gest analogsi ei au fost frapati de efectul remarcabil pe care il avea utilizarea acestui gest intr-o tara straina.Acesta era unul dintre lucrurile rare care intrau in cadrele sociale ale tribului si care ,in consecinta, isi aminteau mai bine.

Semnificativ este şi stadiul lui Zilling care prezinta unui numar de subiecţi ,barbaţi şi femei, o listă de judecati emise in epoci diferite, asupra femeilor. Unele dintre ele erau favorabile,altele erau net defavorabile.Dupa o saptamana li se cere subiectilor sa reproduca din memorie frazele prezentate mai inainte.Se constata ca femeile manifestau constant tendinte de asi aminti un numar mai mare de unitati de exprimare care erau in favoarea lor,iar barbati un numar mai mare de unitati care erau in defavoarea femeilor.

W.Stern intreprinde o serie de experiente asupra zvonului si marturiei. Influentele sociale au fost studiate prin metoda reproduceri in lant.Ca material material experimental se folosea o povestire care era transmisa pri mijlocirea a numerosi subiecti,dintre care fiecare se straduia sa repete povestirea pe care io spusese predecesorul din lant.Rezultatele arata ca relatarea devine foarte infidela.ea este progresiv prescurtata,iar frazele devin din ce in ce mai generale si mai putin precise.Erorilecare se produc cel mai frecvent sunt erori prin confuzie , substitutie,modificarea cadrului temporar si spatial ,modificarea numelor si a datelor.Intro alta experienta s-a facut o comparatie intre gradele de fidelitate ale marturiei cand subiectul face o relatare neintrerupta ,bine legata si cand era supus unui contrainterogatoriu.Exactitate ‘’marturiei’’ era mai mare in cazul al doilea.Cand subiectul nu dispune de un raspuns bun ,el prefera sa dea un raspuns inexact decat sa admita ca nu stie.