Extras din referat
Peter Winter este personajul principal din filmul Cean, Shaven (1994). A fost externat dintr-un spital de boli mintale și are intenția sa-și gasească fica de 8 ani pe care nu a mai vazut-o de 5 ani. Între timp, o alta fată atinge din greseala cu o minge mașina lui Peter, acesta ia un sac galben și iese din masina, iar in fundal se aud strigatele fetei, Peter se intoarce la mașina cu sacul galben legat după o vreme. Acesta este deranjat incontinuu de nenumarate voci in fundal, precum și de un buruit continuu, asemanator unei stații de radio fara semnal. Acasă, pentru ca uraște oginzile, le acoperă pe toate cu ziare, la fel și oglinzile și geamurile mașinii. Crede ca un transmitător este bagat sub piele și încearca sa-l dea jos cu ajutorul lamei, taindu-se de repetate ori pe întreg corpul. De asemenea, iși idepartează unghia de la un deget după care iși înfinge cuâitul în unghie pentru a cauta acel transmitător. Încearcă să se arunce din mașina ca urmare a vocilor auzite, însa o altă masina ce il urma, reușeste să-l oprească. Caută refugiu și se izolează, dar mamă lui pare a nu se îngrijora mult, neînțelegând prin ce trece acesta, se comportă cu el rece și respingător, nu vrea că acesta să își găsească fica. Peter își petrece timpul izolându-se în mașină, ajunge să fie suspect de moartea fetei care i-a lovit mașina cu mingea. În final își găsește fica, o răpește și îi explică că este tatăl ei, se împrietenesc în cele din urmă, acesta îi povestește ficei sale despre sunetele auzite și că este convins că sunt multe persoane care vor să-i facă rău. Un detectiv surprinde scena și crede că este suspect de crimă și pentru ca reprezintă un posibil pericol prezent pentru fica sa, îl împușcă. La învestigarea mașinii, găsește sacul galben plin cu ziare, iar din alte investigații reiese că el nu este vinovat de crimă, deși din cauza comportamentului său bizar, lumea îl consideră mereu o persoană periculoasă.
2. Peter prezintă idei delirante, idei bizare, cum că un transmițător se află sub pielea sa și că trebuie să-l găsească și să-l scoată, de asemenea, ideea că sunt multe persoane care vor să-i facă rău ficei sale fără a avea dovezi concrete pentru acest lucru. Halucinații auditive, în timp ce conducea, de multe ori era chinuit de un sunet asemănător unui canal de radio nefuncțional, extrem de zgomotos, de asemenea, voci indescifrabile, comportamente ciudate, își acoperă oglinzile cu ziare, se tăie de nenumărate ori cu lama, bea câte trei pahare de cafea în același timp în loc de un pahar, prezintă anxietate, caută un loc de adăpost și izolare. Simptome negative: avolitie, mamă să îl ceartă, expunându-I că acesta nu poate să stea toată ziua în cameră fără să facă nimic cu viață lui. Uneori se arată afectat de ținuta sa murdară și de neputința sa de a avea grijă de el cum o făcea în urmă cu câțiva ani, însă nu ia măsuri în această privință.
Lipsa de sociabilitate este prezentă ca simptom pe tot parcursul filmului prin faptul că actorul intră în conversații doar atunci când e neapărat nevoie, și anume atunci când cumpără câte ceva sau cere indicații pentru a-și găsi fica. Toate aceste simptome duc către stabilirea unui diagnostic de schizofrenie întrucât sunt îndeplinite trei criterii din cinci din prima categorie (A), idei delirante, halucinații, simptome negative(avolitie, lipsa de sociabilitate), Categoria B este prezentă prin afectarea semnificativă a personajului principal în ariile interpersonale și autoingrijire, care sunt cu mult sub nivelul atins înainte de debutul schizofreniei. Din film reiese că debutul bolii a avut loc cu cel puțin 5 ani în urmă, astfel și categoria C este prezentă. Vom fi mai atenți în a afirma prezența categoriilor D, E, F, întrucât, deși a fost pus accentul pe evidențierea simptomelor schizofreniei, din imaginile derulate nu avem informații suficiente pentru a accepta total aceste categorii.
Bibliografie
Nicole C Allen, Sachin Bagade1, et. al. Systematic meta-analyses and field synopsis of genetic association studies in schizophrenia: the SzGene database. Nature Genetics, vol.40, no.7 (2008).
Deanna M. Barch. The cognitive neuroscience of Schizophrenia. Department of Psychology, Washington University, Clin. Psychol. 1:321–53, (2005).
Gunter Kenis1 & Bart P. F. Rutten, Jim van Os. The environment and schizophrenia, Nature, vol.468, (2010)
The European Network of Schizophrenia Networks for the Study of Gene-Environment Interactions(EU-GEI): Schizophrenia aetiology: Do gene-environment interactions hold the key? Schizophrenia Research, 102, 21–26(2008).
Cécile Henquet, Robin Murray, Don Linszen, Jim van Os; The Environment and Schizophrenia: The Role of Cannabis Use. Schizophr Bull 2005; 31 (3): 608-612.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Peter Winter - Caracterizare psihologica a personajului.docx