Reabilitarea Bolnavilor Afazici

1. Introducere - generalitati

Afaziile subsumeaza ansamblul tulburarilor sistemului general al limbajului produse de leziuni localizate la nivelul scoartei cerebrale, cu conservarea intacta a aparatelor periferice de receptie sau de executie. Se face, deci, distinctie intre afazii si alte tulburari de limbaj de origine periferica sau subcorticala.

Limbajul este o functie complexa, cu organizare sistemica, presupunand interactiunea coordonata a mai multor verigi: de receptie – decodificare, de expresie (producerea sunetelor si cuvintelor), de combinare etc. In cazul leziunilor cerebrale poate fi afectata total sau partial una sau mai multe asemenea verigi. In virtutea caracterului sau sistemic afectarea chair a unei singure verigi se repercuteaza negativ aspra sistemului limbajului in ansamblu.

Mai pe scurt putem spune ca afazia este de fapt o afectiune neurologica manifestata prin pierderea capacitatii de exprimare (afectare a limbajului, eventual a sistemului motor) sau de comprehensiune si determinata de leziuni cerebrale.

In literatura de neurologie si neurofiziologie au fost descrise forme variate de manifestare a afaziei. Clasificarea lor a devenit insa pana la urma o problema dificila si serios controversata. Clasificarea cea mai simpla a afaziei in afazie senzoriala, afazie motorie si afazie centrala are la baza de fapt tipul mecanismului de producere, important de mentionat aici fiind faptul ca afazia centrala se refera la o clasa de defecte care nu sunt generate de leziuni senzoriale sau motorii, ci implica mecanismele mentale care elaboreaza concepte, raspund de intelegerea simbolurilor si de formarea propozitiilor. Trbuie precizat ca nu exista o clasificare unanim acceptata pana astazi.

Exemplele cele mai elocvente de afazii specifice sunt prezentate in tabelul de mai jos.

Tabel nr. 1

Denumire Proces afectat

disartrie / anartrie articulare a cuvintelor (vorbire)

afonie fonatie (vorbire)

dislexie / alexie citit (limbaj)

disgrafie /agrafie limbaj scris

afazie de expresie (Broca) exprimare limbaj

afazie senzoriala (Wernicke) comprehensiune (limbaj)

afazie de conducere repetare

afazie nominala reactualizarea din memorie

afazie globala toate aspectele comunicarii

amuzie limbaj muzical

acalculie limbaj matematic

Este deosebit de importanta asimetria cerebrala in aparitia afaziei. Aceasta este asociata aproape intodeauna cu leziuni ale emisferei cerebrale stangi, aceasta fiind de obicei dominanta (la pacientii dreptaci). La cei mai multi pacienti cu dominanta emisferei stangi s-a observat nu numai ca mana dreapta este utilizata preferential, ci si piciorul drept, ochiul drept etc.

Dominanta emisferica si consecintele ei sunt perturbate in lumea moderna de interventia educationala, care a determinat o crestere aparenta a dreptacilor (stangaci corectati aproximativ 10%).

Astazi se considera ca utilizarea preferentiala a partii drepte a corpului este determinata genetic la unii subiecti umani (in acest caz nefiind dependenta de dominanta), iar la altii este o psibila consecinta a unei suferinte cerebrale stangi in timpul dezvoltarii precoce, suferinta care determina mutarea centrului limbajului si a utilizarii mainii drepte in celalalt emisfer.

Cu toate ca mai mult de 95% din populatie sunt dreptaci si prezinta tulburari de vorbire (eventual de limbaj) daca leziunea cerebrala este in emisferul stang, majoritatea stangacilor cu leziune cerebrala stanga au si ei tulburari de limbaj dar severitatea lor nu este la nivelul celei de la dreptaci. Leziuni cerebrale drepte la stangaci dau mult mai degraba afectarea vorbirii si limbajului decat dau leziunile drepte ladreptaci. Foarte rar (aproximativ 25 de cazuri comunicate) apar tulburari de limbaj intr-o leziune dreapta la dreptaci.

Termenul de afazie incrucisata este destinat afaziei aparute dupa o leziune cerebrala in emisferul ipsilateral mainii dominante a pacientului si este deosebit de rara.

Cauzele afaziei sunt variate: boli cerebrovasculare, tumori, epilepsie, encefalite sau defect genetic – afazie progresiva familiala.