Relația terapeut-pacient la Freud

Referat
7/10 (1 vot)
Domeniu: Psihologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 7 în total
Cuvinte : 2999
Mărime: 13.36KB (arhivat)
Puncte necesare: 7

Extras din referat

Introducere. Premisele formarii lui Freud ca terapeut

Multi filosofi care au pretins ca descriu structura si functionarea spiritului uman , izolandu-se pentru a privi gandind , au esuat, pentru ca ajungeau intotdeauna la o conceptie rationala si, in plus, magulitoare pentru ginditor, o conceptie degajata de tot ceea ce il poate umili pe om, adica in primul rind de animalitatea sa.

Freud, insa era un adevarat savant format in traditia secolului al XIX-lea. Era un biolog rationalist , indelung format prin studiul anatomo-patologiei cerebrale, inainte de a trece la neurologie si de acolo la psihiatrie.Acolo cistigase respectul pentru fapte concrete si cultul ratiunii.Avind aceasta atitudine , cu o perseverenta iesita din comun, el a incercat sa inteleaga producerea simptomelor nevrotice, structura si functionarea nevrozelor si implicit, structura si functionarea psihicului uman.Dar Freud nu a incercat toate acestea pe el insusi mai intai.Obiectele lui de studiu erau barbati si femei care ii cereau ajutorul in cazuri in care(mai ales spre 1890) observa ca este absolut dezarmat, ca orice psihiatru din acea perioada, nu avea cum sa aleaga intre tratamente iluzorii cum ar fi hidroterapia, electroterapia si tratarea cu indiferenta. Desi totul parea sa-i sugereze ca era vorba doar de niste idei care nu puteau fi tratate , Freud, dotat cu o curioziate si un elan specifice omului de geniu, a intuit ca aceste »idei –problema » care provoaca la acesti pacienti nevrotici o suferinta evidenta, sunt niste fenomene naturale si atunci este posibil studiul lor stiintific.Urmandu-si intuitia si inteligenta Freud a ajuns sa admita ca daca la pacientii sai dorinte inacceptabile puteu fi atinse de refulare si, sa ramana astfel necunoscute, sa continue sa lucreze in umbra pentru a produce simptome care nu sunt altceva decit satisfactii deghizate, atunci poate ca nu e vorba de un mecanism patologic, observabil numai la un numar mic de bolnavi ; poate ca este un mecanism psihologic care actioneaza in orice fiinta umana.Cu mult curaj omul de stiinta a concluzionat : « si la mine..Eu insumi, Sigmund Freud, sunt astfel, fara indoiala, jucaria unor astfel de mecanisme, adica lacasul unor dorinte si halucinatii atit de rusinoase , umilitoare, inacceptabile, culpabilizate, incit ar actiona in permanenta o refulare care m-ar impiedica sa o admit si atunci o asemenea manifestare aparent inocenta , nu este , de fapt, satisfactie deghizata ? »

Acestea sunt premisele formarii lui Freud ca terapeut, premise indelung sedimentate si reconstruite in mare masura in cabinetul unde zecile de ore de psihanaliza generau alte zeci de idei inovatoare pentru practica acestei terapii revolutionare la acea vreme.

Recomandarile si metoda lui Freud in practica psihanalitica

Principiile de tratamnet enuntate de Freud erau foarte diferite de cele urmate de practica traditionala a medicinei.Inca din 1904, Freud a elaborat anumite criterii de selectare a pacientilor care puteau fi psihanalizati cu sanse reale de vindecare.El cerea ca pacientii sa aiba « un nivel rezonabil de educatie si un caracter demn de incredere ».Refuza sa accepte pacienti psihotici, adica suferind de schizofrenie sau de forme grave de melancolie(boala depresiva).De asemenea el a recomandat cu intelepciune o perioada de proba in analiza ,cu durata de una sau doua saptamani.Freud a stabilit ca pacientii « in jur d cincizeci de ani si peste »nu sunt potriviti pentru psihanaliza. In timp ce despre oamenii in virsta spune ca nu mai pot fi educati , despre adolescenti spune ca « sunt adesea prea influentabili ».

O alta regula a acestei terapii era ca pacientul sa stea lungit pe o canapea, iar psihanalistul sa fie asezat in spatele sau in afara campului sau vizual.Acest lucru era motivat de faptul ca astfel se incurajeaza fluxul asociatiilor libere , in al doilea rind pentru ca , dupa cum insusi a recunoscut, Freud nu-i placea sa fie privit timp de opt sau mai multe ore pe zi si, in al treilea rind, pentru ca socotea ca e mai bine ca pacientul sa nu observe modificarea expresiilor faciale ale psihanalistului.In acest timp Freud recomanda ca analistul « sa-si indrepte propriul inconstient , aidoma unui oragan receptor, catre inconstientul transmitator al pacientului ».Asa cum , in timpul tratamnetului ,Freud insusi era « ciudat de impersonal »acelasi lucru il sugera si colegilor sai tocmai pentru a asigura « protectia necesara vietii afective pentru medic si obtinerea ajutorului maxim pentru pacient ».O alta indicatie stabilea ca majoritatea pacientilor sa fie vazuti in fiecare zi, exceptind duminica si de sarbatori insa in cazurile usoare sau mai avansate frecventa poate fi mai mica.

Preview document

Relația terapeut-pacient la Freud - Pagina 1
Relația terapeut-pacient la Freud - Pagina 2
Relația terapeut-pacient la Freud - Pagina 3
Relația terapeut-pacient la Freud - Pagina 4
Relația terapeut-pacient la Freud - Pagina 5
Relația terapeut-pacient la Freud - Pagina 6
Relația terapeut-pacient la Freud - Pagina 7

Conținut arhivă zip

  • Relatia Terapeut-Pacient la Freud.doc

Alții au mai descărcat și

Depresia - tristețea patologică

Depresia reprezintă starea mentală caracterizată prin tristeţe patologică, autodevalorizare, dezinteres, anxietate, descurajare profundă şi...

Studiu de Caz - Depresia

Depresia constituie o maladie mentală caracterizată printr-o modificare profundă a stării timice, a dispoziției, în sensul tristeţii, al suferinţei...

Psihopatologie psihanalitică

PRIMA PARTE. NOŢIUNI INTRODUCTIVE 1.NARCISISM ŞI RELAŢIE DE OBIECT 1.1. Teoria freudiana despre narcisism Freud a împrumutat termenul de...

Dezvoltare Umana, Psihoterapii și Psihopatologie

Aspecte principale ale subindentităţii familiale la tineri Evolutia identitatii inregistreaza cresteri in fiecare substadiu al tineretii,dar in...

Psihoterapie

PROBLEME GENERALE ALE PSIHOTERAPIEI Psihoterapia aplicata de specialisti se deosebeste de demersurile empirice, de sfatuire prin faptul ca...

Psihanaliză

Discipline si instrumente in psihanaliza Definitie: Psihanaliza este un sistem de discipline centrat pe ideea de constient. 1.TRANSFER: Fenomen...

Psihopatologie psihanalitică

PSIHOPATOLOGIE PSIHANALITICA Psihopatologia psihanalitica se ocupa cu studiul unei parti a metapsihologiei (aparitia si functionarea aparatului...

Terapia Psihanalitică

Scurt istoric ştiinţific al psihoterapiei 1. Naşterea psihoterapiei moderne este datată cu aproximativ 100 de ani în urmă, odată cu celebra...

Te-ar putea interesa și

Influențe ale relației terapeut-pacient

INTRODUCERE Lucrarea de faţă tratează relaţia dintre terapeut şi pacient, obiectivele terapiei şi face o diferenţiere a relaţiei dintre pacient şi...

Psihanaliza lui Sigmund Freud

1.INTRODUCERE Orientarea analitică (dinamică) este prima propunere de intervenţie psihoterapeutică sistematică, ce se dezvolta la începutul...

Metode de Psihoterapie Utilizate în Cazul Copiilor cu Probleme

In clinica de neuropsihiatrie infantila tratamentul medicamentos este adesea asociat cu psihoterapia si cu activitatea de asistenta sociala....

Interpretare și reconstrucție

Interpretarile (ca si reconstructiile) reprezinta puntea dintre trecut si prezent si usureaza intelegerea experientelor relationale prezente....

Metode și Tehnici ale Psihanalizei

Psihanaliza a fost si continua sa rămână si astăzi una din teoriile cele mai controversate in jurul căreia avem de a face cu atitudini si puncte de...

Psihoterapie

PROBLEME GENERALE ALE PSIHOTERAPIEI Psihoterapia aplicata de specialisti se deosebeste de demersurile empirice, de sfatuire prin faptul ca...

Psihopatologie psihanalitică

PSIHOPATOLOGIE PSIHANALITICA Psihopatologia psihanalitica se ocupa cu studiul unei parti a metapsihologiei (aparitia si functionarea aparatului...

Psihoterapie

Introducere în Psihologie Ce este PSIHOTERAPIA?-Generalitati esentiale Incercari de definitii si acceptiuni Una din definitii poate fi aceasta:...

Ai nevoie de altceva?