Stresul în Munca

Profesia si locul de munca reprezinta un aspect important in viata fiecaruia dintre noi. In afara de aspectul evident de a fi principala sursa de venituri locul de munca conteaza si din multe alte puncte de vedere, ca imagine de sine, ca viata sociala, etc. Din toate aceste motive un loc de munca constituie adeseori (si) o importanta sursa de stres.

Chiar si locurile de munca cele mai bune au termene-limita, evaluari periodice si responsabilitati. La acestea se va adauga si stresul corespunzator acestora...

In anumite limite stresul poate fi un factor motivator insa atunci cand depaseste o anumita limita poate sa scape de sub control. Apare ceea ce numim "anxietatea de performanta" si tindem sa punem jobul mai presus decat orice alte considerente, familie, viata personala sau viata sociala.

Multe din aspectele vietii companiei, schimbarile la varf, restructurarile sau simplele zvonuri se adauga la stresul obisnuit legat de locul de munca, amplificandu-l.

S-au facut studii care au aratat de exemplu ca accidentele de munca tind sa creasca in organizatiile care isi diminueaza activitatea.

Stresul prelungit la locul de munca poate sa afecteze pe termen lung, in primul rand, sanatatea, inducandu-se un stil de viata nepotrivit: obiceiuri alimentare vicioase , un mediu social perceput ca fiind ostil, multe ore efectuate peste program, etc. Apoi stresul cauzat de locul de munca este principalul factor pentru sindromul burnout, o forma de epuizare emotionala asociata cu atitudini negative, cinice fata de sine sau de ceilalti.

Stresul poate fi combatut mai intotdeauna printr-o combinatie potrivita de exercitii de relaxare, miscare, o alimentatie corecta, o mai buna gestionare a timpului si imbunatatirea abilitatilor sociale.

In ceea ce priveste timpul, cel mai simplu sfat pe care vi-l pot da este sa respectati pauzele pe are vi le puteti permite. 15 minute de "timp personal" pot face minuni. O plimbare scurta, o discutie cu un coleg pe alte teme decat locul de munca sau o tehnica de relaxare simpla.

Imbunatatirea abilitatilor sociale (iar aici am putea vorbi mult si despre asertivitate) de asemenea poate face minuni in reducerea sentimentului de mediu ostil si implicit a stresului.

In Uniunea Europeana, stresul in munca reprezinta a doua problema de sanatate legata de activitatea profesionala, dupa afectiunile dorsale, printre cele mai des intâlnite problemele de sanatate de la locul de munca. Acesta afecteaza 28% dintre angajatii UE. Stresul in munca poate fi cauzat de riscuri psihosociale cum ar fi proiectarea activitatilor, organizarea muncii si management, de exemplu: solicitari profesionale deosebite si posibilitati reduse de control asupra propriei activitati sau probleme cum ar fi violenta si hartuirea la locul de munca. Unele riscuri fizice cum sunt zgomotul si temperatura din mediul de munca pot, de asemenea, sa cauzeze stresul in munca. Prevenirea stresului in munca constituie unul din obiectivele formulate in Comunicatul Comisiei Europene privind noua strategie in domeniul securitatii si sanatatii in munca.

Agentia Europeana pentru Securitate si Sanatate in Munca a elaborat o serie de fise informative destinate sa ajute la abordarea stresului in munca si a cauzelor acestuia. Aceste fise informative prezinta o metoda de evaluare si prevenire a riscului, care poate fi aplicata stresului la locul de munca, precum si cauzelor acestuia. Fisa este destinata celor care doresc sa trateze problema stresului la locul de munca. Paragraful „Informatii suplimentare”, de la sfârsitul acestei fise, contine trimiteri la resurse informative existente, inclusiv la alte fise informative elaborate de Agentie.

Ce reprezinta stresul in munca ?

Stresul legat de activitatea profesionala apare atunci când solicitarile mediului de munca depasesc capacitatea angajatilor de a le face fata sau de a le mentine sub control.

Stresul nu este o boala in sine, dar daca este intens si de durata, poate sa conduca la aparitia unor probleme de sanatate mentala si fizica. Starea de presiune, poate sa imbunatateasca performantele si sa aduca o anumita satisfactie in munca, prin atingerea obiectivelor urmarite. Dar atunci când solicitarile si presiunile depasesc anumite limite, ele conduc la stres, iar aceasta situatie nu este favorabila nici pentru angajati, nici pentru intreprindere.

Cât de serioasa este problema stresului in munca si cine poate fi afectat ?

Stresul in munca este cauza a peste un sfert din totalul concediilor medical a caror durata reprezinta cel putin doua saptamâni de absente de la locul de munca. Dupa estimarile din anul 1999, costurile datorate stresului in munca in statele membre UE reprezinta circa 20 miliarde de euro pe an. Stresul in munca poate genera stari ca: depresie, anxietate, nervozitate, oboseala si

afectiuni cardiace. In afara de acestea, stresul antreneaza perturbari considerabile pe planul productivitatii, creativitatii si competitivitatii. Fiecare dintre noi poate fi victima stresului legat de activitatea profesionala, indiferent de domeniul de activitate sau de marimea intreprinderii in care

lucram.

Legislatie

Comisia Europeana a pus in aplicare unele masuri care au scopul de a garanta securitatea si sanatatea lucratorilor. Directiva cadru (89/391) prevede reglementari fundamentale in domeniul securitatii si sanatatii in munca, care afirma cu claritate obligatia angajatorilor de a asigura securitatea si sanatatea la locurile de munca, inclusiv cu referire la efectele stresului in munca. Toate statele membre au implementat aceasta directiva in legislatia proprie iar unele dintre acestea au elaborat, in completare, ghiduri de prevenire a stresului in munca. In conformitate cu abordarile din Directiva cadru, pentru a elimina sau a reduce stresul in munca, angajatorii trebuie:

• Sa previna riscurile de stres in munca;

• Sa evalueze riscurile de stres in munca, prin identificarea acelor solicitarii si presiuni ale activitatii care ar putea sa genereze niveluri crescute si de durata ale stresului si prin stabilirea angajatilor care pot fi afectati.

• Sa actioneze in mod adecvat pentru evitarea vatamarilor produse de stres.