Casteismul Hinduist și Impactul asupra Lumii Hinduse de Astăzi

Introducere

Civilizaţia Indiei durează de aproape 5 milenii, fiind una dintre cele mai vechi civilizaţii.

Numele ţării este dat de fluviul Sindhu (Hindi, în persană sau Indos, în greceşte);aici a luat naştere o civilizaţie înfloritoare contemporană cu vârsta bronzului în Europa (cca 2500 î.Hr) – „civilizaţia Indus”, creatoare a marilor aşezări urbane de la Mohenjo-Daro şi Harappa, cu o scriere nedescifrată încă, ce a dispărut brusc în jur de 1900-1500 î.Hr – dispariţie pusă pe seama invaziei arienilor, superiori d.p.d.v. militar şi mândri de pielea lor mai albă (arieni - nobili).

A fost mutat centrul politic al Indiei pe Gange, a fost introdus sistemul castelor, au avut loc importante schimbări sociale, culturale, religioase;au avut loc numeroase invazii în acest teritoriu: Alexandru Macedon, perşii, sciţii, hunii, arabii (712 î.Hr), apoi, mongolii. Amprentă semnificativă şi-au pus arabii islamici.

Hinduismul n-a încetat să se transforme şi să se dezvolte timp de 40 de secole, din epoca în care triburi ariene indo-europene venite din străfundurile Asiei septentrionale au invadat bazinul Indusului, înainte de a se răspândi paşnic în bazinul Gangelui şi de acolo pe tot subcontinentul indian. Hinduismul de astăzi este rezultatul fuziunii dintre un aport indo-european din urmă cu 40 de secole şi o bază religioasă autohtonă.

Astăzi, hinduismul are cei mai numeroşi adepţi în India (83 % dintr-o populaţie de aproape 800 milioane), dar are adepţi şi în tările de cultură indiană sau influenţate de această cultură. Hinduismul a marcat peisajul Indiei în asemenea măsură încât vizitarea ţării nu poate fi disocită de referirea la religia hindusă. În ţările în care există importante comunităţi hinduse, însă nu în proporţie atât de mare ca în India, nu există temple hinduse. Cauza principală nu trebuie căutată în numărul relativ mic de adepţi, ci în faptul că religia nu are nevoie de temple pentru a fi oficiată. Este o religie care se practică mai mult în familie. Pe de altă parte, deschiderea publică a unui templu implică alegerea cutărui sau cutărui zeu hindus, ceea ce ar însemna să fie deschis pentru cei ce se închină acelui zeu, fără îndoială foarte puţini.

Secole de-a rândul,viaţa religioasă a credincioşilor hinduşi a urmat tiparele clasice,manifestându-se sub diverse forme: poilteism,dualism, monism, panteism, teism şi monoteism;deşi practica ritulă a acestor credinţe mai păstrază vechile tradiţii sacrificiale,jertfa propriu-zisă(yajna)a fost înlocuită cu puja,cinstirea sau venerarea unui zeu sau a mai multora.Din punct de vedere uman,hinduismul insistă asupra realitării unei relaţii adecvaate între credincios şi zeităţi,în contextul unei discipline cultice.

Ritualul cultic este foarte diversificat,diversitatea depinzând de mai mulţi factori:în primul rând de clasa socială sau casta care face parte credinciosul;în al doilea rând,dacă este săvârşit acasă,la templu sau cu ocazia unor sărbători;în al treilea rând se are în vedere sfera geografică şi,în cele din urmă,perioada de timp în care este săvârşit un act cultic.

Castele în Hinduism

Una din cele mai controversate probleme în sistemul social hindus se referă la funcţia şi loculul sistemului de castă(Jati) în cadrul hinduismului.

Încă de la venirea lor în India,arienii au făcut discriminare împotriva localnicilor. Treptat,atitudinea de discriminare s-a conturat într-un sistem social,numit sistem de castă,care prevede împărţirea membrilor societăţii hinduse ,fiecare după originea sa.

Casta este o grupare închisă,formată din persoane care au aceeaşi origine,aceleaşi ocupaţii,exercitând un anumit tip de profesii şi având drepturi şi îndatoriri bine precizate,tradiţii şi o ideologie bine determinată-moşteniri pe care le respectă cu cea mai mare stricteţe.Organizarea societăţii indiene în caste a fost codificată de brahmani,în jurul anului 1000 î.Hr.

Nu este uşor a ne face o idee exactă despre caste. Limbile indiene (peste 800 de dialecte), cum ar fi hindi, folosesc două cuvinte pentru castă: varna sau culoare şi jati sau familie. Jati sunt cele care constituie casta veritabilă. Sunt familii, în sensul foarte larg al cuvântului sau grupuri de familii care au ceva în comun, nu neapărat aceeaşi origine, poate fi şi aceeaşi meserie sau altceva...Acest ceva în comun, care ţine de apartenenţa la un grup recunoscut, va fi apărat de ele, închizându-se în ele însele şi excluzându-le pe celelate, practicând endogamia, adică căsătoria în interiorul grupului şi refuzând să se compromită prin alianţe în exterior. Cea mai mare parte a indienilor nu cunosc castele din alte regiuni, analoge cu ale lor şi nu sunt familiarizaţi decât cu cele pe care le întâlnesc în satele lor sau în împrejurimi.