Dimensiunea Individualism-Colectivism

1. Specificul dimensiunii individualism-colectivism in diferite culturi

Dimensiunea individualism colectivism este cea mai reprezentativa dimensiune psiho-sociologica, cu resurse transculturale, capabila sa furnizeze evaluari pe culturi nationale ale variatiilor interculturale. Aceasta descrie pozitia pe care se plaseaza o persoana in raport cu ceilalti din mediul sau.

Individualismul caracterizeaza culturile care incurajaza individul sa fie motivat in primul rand de scopurile si preferintele personale, fiind asociat cu relatiile de egalitate si rolurile flexibile, precum si cu proprietatea privata.

La polul opus colectivismul caracterizeaza culturile care incurajeaza tendinta individului de a se vedea parte a unui grup social, reprezentand expresia nevoii de afiliere sau relationare. Colectivismul promoveaza aderarea la norme, respectul fata de autoritati, fata de cei in varsta, conformismul, fiind asociat cu rolurile stabile, ierarhizate dar si cu incurajarea proprietatii colective.

Comparatii interculturale realizate pe dimensiunea individualism-colectivism:

In urma studiilor efectuate s-a constatat ca dimenisiunile culturale sunt influentate de factori ecologici si economici.

Individualismul este puternic corelat cu dezvoltarea economica cat si cu latitudinea ridicata. Tarile cu un climat moderat sau rece tind spre individualism, in schimb, cele care au un climat cald tind spre colectivism. Studiul longitudinal realizat de Hofstede sugereaza ca tarile mai dezvoltate sunt individualiste, iar pe masura ce o tara se dezvolta, cetatenii sai avand un acces mai mare la resurse, isi permit mai multa intimitate si independenta, aceasta tinde sa devina mai individualista.

Primul studiu transcultural extins al lui Hofstede a catalogat SUA, Marea Britanie si Canada ca fiind cele mai individualiste state, iar tarile asiatice si cele din America Latina ca fiind cele mai colectiviste.

SUA

Individualismul american a fost diferit in functie de diferitele perioade istorice.

Fiind cultura cu cel mai inalt grad de individualitate, SUA este adesea folosita ca si criteriu de referinta pentru desemnarea polului individualist.

In cadrul culturii nord americane exista diferente semnificative care nu sustin ideea omogenitatii culturale. S-a constatat ca apartenentii claselor sociale superioare si medii au un nivel mai ridicat al valorilor individualiste (ambitia, autonomia) decat cei din clasele inferioare care pun accentul mai mult pe obedienta, socializare, integrare in societate.

De asemenea s-a constatat ca populatia hispanica din SUA este mai colectivista decat cea nonhispanica, insa hispanicii tind sa devina tot mai individualisti pe masura ce sunt aculturati.

Putem spune conform studiilor facute ca individualismul american are doua subtipuri: individualismul narcisic si individualismul comunitar.

Individualismul narcisic se caracterizeaza printr-un comportament orientat doar spre indeplinirea scopurilor individului, in timp ce individualismul comunitar se caracterizeaza prin faptul ca scopurile personale sunt subsumate celor vizate de comunitatea integratoare.

Canada

Alaturi de SUA, reprezinta un etalon al individualismului, canadienii evidentiindu-se ca individualisti care apreciaza in mod deosebit competitivitatea, increderea in sine si libertatea.

Rusia

Studiile apreciaza aceasta tara ca fiind in curs de dezvoltate in ceea ce priveste individualismul. Aceste studii evidentiaza faptul ca rusii oscileaza intre extreme, fiind fie foarte colectivisti, fie extrem de individualisti. In Rusia sloganul “nu trai mai prost decat vecinul tau” combina ostilitatea, resentimentul si invidia fata de cei care au mai mult, in timp ce in statele occidentale desemneaza faptul ca indivizii ar trebui sa isi exploateze propriul potential, intr-o societate competitiva, prin respectarea unor reguli sociale clare.

Atitudinea rusilor poate fi considerata ca fiind una negativa angajata, pe care multi cetateni o au fata de cei mai bogati cunoscuti sub numele de “noii rusi”, dar care nu se exteriorizeaza intr-o revolta publica ci mai degraba evoca o forma de fuga de societate.

Culturile arabe

Pentru a examina atribuirea generala a individualismului la societatile europene si a colectivismului la culturile arabe, Darwish si Huber au comparat aceste dimensiuni la germani si la egipteni. Autorii au evaluat doua dimensiuni ale colectivismului si anume : colectivismul orizontal si colectivismul vertical.