Drepturile și Libertățile Cetățenilor din Uniunea Europeana

Uniunea Europeană prin procesul de integrare europeană și-a extins competențele într-o diversitate de domenii, fie intr-o manieră extinsă, dar în unele cazuri aceasta își exercită atribuțiile intr-o manieră redusă, limitată; acest lucru depinzând direct proporțional cu nivelul de suveranitate pe care statele europene îl cedează în favoarea uniunii economice, monetare și curând politice, numită Uniunea Europeană.

Dintre domeniile în care Uniunea Europeană deține și implementează politici comune putem enumera: politica agricolă comună, energetică, justiției, securitate și politici externe printre care și politică privind drepturile și libertățile cetățenilor europeni.

Politica drepturilor si libertăților cetățenilor europeni face parte din politica justiției și drepturile cetățenilor. În cadrul acestei politici europene e pune accent peo gama variată de probleme de la implementarea dreptului comunitar în statele membre U.E. până la abordarea discriminării pe motive rasiale, sexuale, religioase, etnice etc, U.E, pledând pentru cauzele cetățenilor statelor membre.

Privind această problemă a discriminării, Uniunea Europeană, prin instituția Comisiei Europene susține cauza minorității rome, aceștia din urmă fiind etnia cu un număr considerabil pe teritoriul uniunii. Acest lucru vizează direct și statul român, odată cu aderarea la U.E. Comisia Europeană consideră și acționează în luarea de măsuri pentru o organizare și o rezolvare a acestei probleme. Printre măsurile considerate necesare se enumeră: o informare mai bună asupra discriminării, o transparență decizională ridicată, sprijinirea O.NG-urilor direct orientate spre discriminare, dezvolatarea de politici naționale cu implementare directă și o direcționare mai profundă în domeniul anti-discriminării și al egalității de șanse între cetățenii europeni.

In legătură directă cu problema enunțată mai sus se află respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor. Valorile fundamentale care stau la baza fondării Uniunii Europene, nu întâmplător se așează și la baza drepturilor fundamentale cum ar fi: egalitatea, libertatea, democrația, principiul statului de drept și repectarea drepturilor civile, civice, economice, politice ale persoanelor, respectiv al cetățenilor europeni.

Totalitatea drepturilor fundamentale de care beneficiază cetățenii europeni sunt înscrise în Cartea drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Acest document a intrat în vigoare odată cu semnarea Tratatului de la Lisabona și s-a implementat direct în toate tatle membre. Un lucru esențial, ce nu merită uitat, este importanța acordată drepturilor copilului și precizarea clară că fiecare politică ce implică direct au indirect cazul unui minor, trebuie implementată doar în favoarea intereselor copilului.

În cele ce urmează voi trata mult mai amănunțit partea cea mai importantă a politici drepturilor și libertăților cetățenilor Uniunii Europene, respectiv condiția pe care aceștia și-o asumă odată cu aderarea statelor naționale la uniune- cetățenia europeană- un ansamblu de drepturi dar totodată și îndatoriri de care beneficiază pe de o parte cetățenii, iar pe de cealaltă parte sunt obligați a le îndeplini.

Scopul Uniunii Europene încă de la fazele incipiente ale acesteia este ca activitatea pe care o desfăşoară întregul sistem de instituţii al uniunii să se defăşoare pentru şi în jurul condiţiei de cetăţean al statelor membre. Un model în ceea ce priveşte cetăţenia unui stat federal a fost Statele Unite ale Americii care au pus în aplicare acest principiu încă de la înfiinţarea federaţiei. Pentru prima dată când membri uniunii au pus problema cetăţeniei europene a fost în Tratatul constitutiv al Comunităţii Europene ( dispoziţiile părţii a doua, art.17-22). Rezultatul acestui prim pas a fost că toţi cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene sunt consideraţi şi declaraţi cetăţeni europeni. Tot aici prevăzându-se faptul că cetăţenia europeană este o cetăţenie supranaţională care doar completează cetăţenia naţională.

Prin declararea noţiunii de cetăţenie europeană în Tratatul Constitutiv se realizează trecerea la un alt nivel al Uniunii Europene, de la o dimensiune preponderant economică la o dimensiune politico-economică; uniunea politică fiind scopul final la care se doreşte a ajunge.

Chiar dacă conceptul de cetăţenie merge ”mână în mână” cu noţiunea de stat şi naţionalitate, termenul de cetăţenie este un termen viabil, special datorită manifestării caracterului său supranaţional.

Conţinutul instituţiei cetăţeniei europene reprezintă prima asemănare, primul punct comun cu cetăţenia naţională . Dar dacă privim instituţia cetăţeniei ca legătura dintre o persoană şi un stat, se observă că statul european este, încă, o ficţiune pentru unii, şi un deziderat pentru alţii. De aici rezultă ideea conform căreia euro-cetăţenia reprezintă statutul cetăţenilor europeni ce presupune atât drepturi cât şi obligaţii ce trebuiesc respectate atât de Comunitatea Europeană cât şi de persoană.