Drogurile - o nouă clasă socială

In viata de zi cu zi suntem,fara sa vrem si fara sa ne dam seama, pusi fata in fata cu drogurile.Indiferent de mediul in care traim,zona,etnie sau orice alt factor care ne-ar putea deosebi,intram in contact cu lumea drogurilor.Peste tot in jurul nostru daca analizam cu atentie se afla cineva care consuma droguri.Pentru uni a devenit un mod de viata ,procurarea drogurilor fiind motivul pentru care se trezesc dimineata.Conform raportului “Observatorului European pentru Droguri şi Toxicomanie (OEDT)”” Cea mai mică vîrstă declarată de un respondent pentru debutul în consumul de cannabis este de 11 ani, 76,6% dintre consumatorii de cannabis menţionînd însă o vîrstă de debut pînă în 24 ani. În ceea ce priveşte prevalenţa consumului de droguri ilegale de-a lungul vieţii, cel mai consumat este cannabisul (1,5%), urmat de ecstasy (0,4%), heroină (0,1%), halucinogene (0,1%), cocaină (0,1%). Drogul principal pentru care s-a solicitat tratament şi în anul 2007 a rămas heroina - 13%, urmată de medicamentele cu efect hipnotic sau sedativ - 11,5%, alte substanţe - 4,6%, cannabis - 1,7%, metadonă şi alte opiacee - 1,36%, inhalanţi volatili, stimulente - 1,36%, cocaină - 0,4%, halucinogene - 0,07%. Analiza cazurilor în funcţie de varsta de debut în consumul de droguri arată că pentru 35% dintre

consumatorii de droguri acesta se situează între 15-19 ani, iar pentru 26% - între 20-24 de ani”

Transformarile radicale ale societatii de-a lungul istoriei sale, evolutia mijloacelor de productie si aparitia noilor tehnologii, crearea si dezvoltarea continua ale retelelor de cai de comunicatie intercontinentala, necesitând perioade de timp din ce în ce mai reduse pentru parcurgerea distantelor, au determinat extinderea „anatemei” drogurilor la nivel mondial, nici o natiune nemaiputându-se considera aparata de efectele distructive ale stupefiantelor.

Drogurile sunt substante artificiale create de oamenii de stiinta in anumite situatii limita. Cauzele au fost de regula razboaiele. Efectele drogurilor erau "benefice" pentru armatele diverselor popoare care trebuiau sa reziste in regim de razboi, de multe ori fara hrana si fara apa. Asa au luat nastere substantele excitante - droguri in forma primara. Tot razboaiele au dus la dezastre umane. Astfel, in secolul al XVII-lea s-a descoperit morfina, un medicament care calma durerile provocate de rani. Cu timpul s-a realizat ca morfina administrata in mod repetat duce foarte repede la dependenta fizica si psihica. S-a cautat un inlocuitor si prin derivarea morfinei cu opium-ul s-a descoperit heroina, care intial se credea ca nu da dependenta asa de mare ca morfina. In realitate, dependenta de heroina este de sapte ori mai mare decat cea de morfina.

Dupa primul razboi mondial, aceste substante au inceput sa fie consumate in toata lumea. Pana la sfarsitul anilor '30, ele erau legale. Comercializarea lor, in timp, a dus la profituri enorme scoase in afara legii, drogurile au devenit o sursa inestimabila pentru piata neagra. Flagelul comertului ilicit de stupefiante pornit din America de Sud si Orientul Mijlociu a cuprins intreaga planeta.

Romania, prin asezarea sa geografica este tara de tranzit dinspre Orientul Mijlociu catre Europa de Vest. Ca orice tara de tranzit, in timp, a devenit si consumatoare. Fenomenul a luat amploare dupa dupa '89. In perioada '90-'96, cuiburile traficantilor si consumatorilor de droguri erau caminele studentesti. Apoi, vanzatorii de iluzii au dus standardul mortii albe si prin baruri, discoteci, case de tigani si chiar la colt de strada. Traficul de stupefiante a devenit cea mai rentabila afacere din Romania, castigandu-se astfel sume fabuloase.

Impactul a fost foarte mare in randul tinerilor care din curiozitate, teribilism sau solidaritate fata de anturaj, au inceput sa consume.

Societatea romaneasca a fost luata prin surprindere de acest flagel al drogurilor, ivindu-se astfel probleme foarte grave atat in justitie, cat si in lumea medicala. Reactiile stangace si intarziate ale autoritatilor au favorizat fenomenul toxicomaniei care a ajuns sa fie devastator.

Motivele pentru care un tanar ajunge sa se drogheze, sunt nenumarate. Unii se drogheaza din curiozitate, altii din mandrie, altii din deznadejde, sau din dorinta de a experimenta ceva nou. Ingrijorator este faptul ca, indiferent pe ce cale, o data ajunsi la consumul de droguri, drum de intoarcere nu prea exista.

Categoria celor care ajung sa foloseasca drogurile din deznadejde, este destul de numeroasa. Nemultumiti de ceea ce le ofera lumea aceasta, vor sa evadeze. Si atunci aleg aceasta cale extrema gasind in ea un refugiu. Un refugiu cu final sinistru. Un cerc vicios din care nu mai pot iesi usor, sau nu mai pot iesi niciodata.