Grupuri Sociale, Partide Politice și Grupuri de Presiune

“ Omul este un luptător al vieţii sociale. El nu poate fi conceput stând retras permanent în “ turnul său de fildeş “ pentru a contempla de acolo, cu seninătate, felul cum se desfăşoară drama omenirii, ci, dimpotrivă, el coboară între oameni, intră în vălmăşagul vieţii, caută să-şi asigure poziţiile pe care le socoteşte mai prielnice. Mai mult decât atât, se asociază sau se trezeşte gata asociat cu alte grupe de oameni a căror soartă o împărtăşeşte “

1. Ce înţelegem prin grup social

GRUPUL SOCIAL este o pluralitate de indivizi aflaţi într-o situaţie de solidaritate mai mult sau mai puţin accentuată care au ceva în comun, interacţionează unii cu alţii şi au un sentiment de identitate comună .

La nivelul limbajului comun însă, folosim o serie de cuvinte care desemnează lucruri asemănătoare cum ar fi : mulţime, echipă, adunare, gloată, clică, gaşcă etc. dar care sunt total diferite de grupurile sociale

Mulţimea este un tip aparte de grupare umană în care oamenii nu se cunosc între ei, se întâlnesc întâmplător şi stau împreună pentru perioade scurte de timp (tinerii adunaţi la un concert, spectatorii aflaţi în tribune la un meci de fotbal, mulţimea care priveşte un accident de circulaţie, călătorii dintr-un tren, pasagerii unui autobuz sau tramvai).

Echipa este un tip aparte de grupare umană în care membrii au roluri bine definite şi exersate pentru atingerea unui scop conştientizat şi asumat de toţi membrii dar nu sunt un grup social (echipa de fotbal a liceului, echipa de dansuri populare, echipa de gimnastică etc.)

Categoria socială desemnează mai mulţi oameni care au caracteristici similare la nivelul unei populaţii (profesorii, medicii, mecanicii, contabilii dintr-un judeţ) –formează o categorie socială fără a forma un grup social .

2. Caracteristicile grupului social

Intercunoaşterea membrilor, Sentimentul de apartenenţă la grup

Între membrii grupului există interacţiuni

Existenţa unor caracteristici comune ( valori, credinţe, aspiraţii, obişnuinţe )

Existenţa unor interese comune şi a unui scop comun

3. Tipologia grupurilor sociale

a) După mărime :

- grupuri mici (familia, un grup de prieteni, colegii de şcoală ) 2-10 membri

- grupuri medii (clasa de elevi, grupa de studenţi ) 25 – 30 -40 de membri

- grupuri mari ( partidele politice ) sute de membri

b) După modalitatea de constituire :

- grupuri spontane (constituite pentru o perioadă scurtă, determinată de timp, pentru atingerea unui scop imediat)

- instituţionale (de durată, au caracter permanent, scopuri şi obiective clar precizate pe termen lung)

c. După tipul de relaţii ce se instituie între membrii grupului :

- grupuri formale (relaţiile în cadrul grupului sunt oficiale, regulile sunt stricte şi sunt instituite şi reglementate juridic) – grupurile instituţionalizate

- grupuri informale (relaţiile în cadrul grupului sunt neoficiale, neinstituţionalizate, grupul se conduce după reguli nescrise) – grupurile de prieteni

d. După gradul de organizare :

- grupuri organizate (au o structură bine definită şi sunt caracterizate de existenţa mecanismelor de decizie colectivă) – sindicatul

- grupuri semiorganizate (reprezentate de o colectivitate care exprimă interesele altora) – un grup de profesori care reprezintă interesele elevilor într-o situaţie dată sau un grup de părinţi care îşi reprezintă copii

4. Tipuri de grupuri sociale

GRUPUL DE REFERINŢĂ

Este grupul spre care individul aspiră sau la care se raportează (elevul la student, elevul la artişti, elevul la sportivi, elevul la profesor )

- Este grupul din care nu facem parte, deşi luăm ca reper valorile, normele şi simbolurile acestuia

- Are un rol esenţial în socializarea anticipativă deoarece avem tendinţa de a imita valorile, atitudinile şi comportamentul membrilor grupului de referinţă

- Din rândul grupurilor de referinţă cei mai mulţi tineri îşi selectează idolii

- Dorinţa prea puternică de a face parte dintr-un anumit grup de referinţă poate, în unele cazuri, genera frustrări, insatisfacţii şi stări de disconfort faţă de grupul actual ( nivelul de aspiraţie prea înalt în raport cu posibilităţile noastre )