Sociologie politică - relația dintre mass-media și cultura politică

Rezumat

Libertatea politica este legata de participarea la viata politica adica la dreptul de a fi corect informat in legatura cu problemele vietii politicie si de a actiona prin libera exprimare a opiniei.

Societatea a evoluat de la o democratie participativa la o democratie „deliberativa”. Societatea de astazi este una a informatiei si datorita dezvoltarii noii tehnologii, indivizii detin mai multa informatie, examineaza argumentele si pretentiile avansate de ceilalti fara sa fie nevoie de un spatiu comun pentru exprimarea opiniilor (ca la democratia participativa). Deci putem spune ca institutiile mass-media joaca un rol special in dezvoltarea politicilor deliberative pentru ca ele sunt mijloacele principale prin care indivizii dobandesc informatie si intalnesc diferite puncte de vedere despre probleme asupra carora ei pot forma judecati rationale.

In Romania functia informativa a mass-mediei este trecuta in planul secundar, principalul ei scop fiind de a atrage atentia. Nici macar CNA-ul, prin reglementarile sale stricte pe care le-a dat, nu poate sa faca fata celor cu influenta care daca chiar vor sa manipuleze o vor face folosind mijloace media. In plus avem parte de jurnalisti slabi, care fac emisiuni politice lipsite de profesionalism, acestea ramanand deseori fara audienta. Urmarirea regulata a politicii prin mass-media, precum si obiceiul de a discuta politica duc la sanse mari de crestere a informatiei politice si de a pune accentul pe ideologia si programele prezentate.

Pentru a avea o democratie „deliberativa”, Romania are nevoie de o institutie de mediere intre cetateni si politicieni care sa nu fie sub controlul statului, partidelor sau Guvernului si care sa ofere informatii clare si precise despre viata politica.

Introducere

“Prin politica, in sensul cel mai larg, se intelege un asamblu de decizii, coordonate si concentrate, care urmaresc sa atinga un obiectiv precis, adoptat de instantele responsabile ale unei colectivitati umane, cel mai adesea adoptata de stat”.

“Activitatea politica, pentru oamenii muncii si ai culturii devine, si va deveni tot mai mult, mijlocul si instrumental de eliberare si emancipare din sclavia economica si culturala a oranduirii capitaliste-imperialiste.”

“Politica – treburile cetatii in trecut, apanajul activitatii unor cercuri restranse de oameni in prezent- devine in conditiile contemporane, o problema interna a omului, o latura fundamentala a activitatii sale.”2 Calitatea democratiei intr-o tara e data de drepturile si libertatile cetatenesti. Acestea trebuiesc cladite, aparate si promovate de o baza materiala si culturala reala. Libertatea politica este legata de participarea la viata politica adica la dreptul de a fi informat in legatura cu problemele vietii politicie si de a actiona in consecinta de cauza prin libera exprimare a opiniei si nu numai. In tarile capitaliste democratice, participarea cetatenilor la viata politica are o mare importanta in functionarea institutiilor democratice. Societatea de astazi este o societate informatica, deci “sistemul politic al societatii informatice trebuie sa fie prin natura sa o democratie participativa, adica (sa existe) participarea directa a cetatenilor la luarea deciziilor politice, atat la nivel de stat cat si al administratiilor locale”.

Nivelul presei dintr-o societate este un indicator important pentru calitatea democratiei. Voi prezenta in continuare despre legatura presupusa intre cultura politica a jurnaistilor sau a liderilor de opinie si consumatorilor de media.

Democratie participativa vs democratie deliberative (mediata)

Din punct de vedere moral se poate vorbi de un model direct, participativ al democratiei, in care “problemele care au afectat vietile oamenilor ar fi activ discutate intre ei, oricine este preocupat de o problema ar avea dreptul de a-si exprima opinia despre ea si deciziile s-ar baza pe consimtamantul ( poate chiar consensul) celor implicati”. Acest model presupune mai intai de toate o amplasare spatio-temporala pe care indivizii sa o aiba in comun si in care sa se adune pentru a discuta probleme de interes comun.. Apoi aceasta democratie participativa, presupue un proces dialogal prin care indivizii sa poata sa-si exprime punctele de vedere, sa puna in discutie punctele celorlalti de vedere, sa se angajeze in argumentare si dezbatere, si astfel sa ajunga la o judecata formata discursiv, care sa formeze o vointa colectiva.

In prelungirea democractiei participative vine in ajutor democratia “deliberativa”. Prin “democratie deliberativa” se intelege un proces prin care cu cat indivizii detin mai multa informatie, cu atat examineaza argumentele si pretentiile avansate de ceilalti si cu atat mai mult ei au posibilitatea de a pune in discutie si de a-si modifica treptat punctele de vedere. Principiul majoritatii asigura o baza justificativa pentru luarea deciziilor. Democratia deliberativa nu are nevoie de un spatiu comun pentru exprimarea opiniilor. Din aceasta perspectiva putem intelege ca institutiile mass-media joaca un rol special in dezvoltarea politicilor deliberative pentru ca ele sunt mijloacele principale prin care indivizii dobandesc informatie si intalnesc diferite puncte de vedere despre probleme asupra carora ei pot forma judecati rationale.

In conditiile actuale ale societatii moderne, o democratie deliberativa ar fi, prin urmare o masura semnificativa, o democratie mediata in sensul ca procesele de deliberare ar depinde de institutiile mass-media, atat ca niste mijloace de informare, cat si ca mijloace de exprimare.

Ar fi ingenios sa presupunem ca aceste democratii deliberative ar reusi sa solutioneze sau sa amelioreze intr-o masura semnificativa problemele cu care se confrunta politicile democratice in epoca moderna.

Rolul pe care il are masa-media intr-o democratie poate fi explicitat prin distinctia facuta de Dahrendorf ( apud cuilenburg, Scholten, Noomen, 2000, pg.280 apud Claudiu Coman – Comportamentul de vot, pg. 108) intre “deschiderea activa” constituita dintre cei care sunt la putere si “deschiderea pasiva” constituita de cei care nu sunt implicati in luarea deciziilor politice decat prin participarea la vot si care reprezinta intre 90% si 99% din populatie.

La un moment dat mijloacele media erau folosite doar pentru a prezenta informatia pentru dezbatere. In prezent oamenii politici utilizeaza media pentru a capta atentia, in scopul convingerii, functia informativa fiind trecuta in plan secundar. H. Savigny ( apud Claudiu Coman, p. 109) lanseaza idea ca Internetul, care este in afara controlului statului, al guverneleor si partidelor politice, ofera potentialul de a revolutiona comunicarea politica precum si natura formarii si a exprimarii opiniei politice. Singura problema in Romania ar fi ca nu toti cetatenii cu drept de vot au acces la internet ( iar cei care au trebuie sa isi doreasca sa si participe).