Violența intrafamilială

Violenta intrafamiliala si efectele ei asupra femeii victime

Informatiile cu privire la gradul de raspandire a violentei intrafamiliale din Romania sunt fragmentate si bazate, in cea mai mare parte, pe impactul emotional pe care mesajele mass-media il exercita aupra publicului, sensibilizandu-l fata de aceasta problema.

Studiile stiintifice in acest domeniu sunt relativ putine, iar datele oficiale nu reflecta, decat in mica masura, amploarea violentei intrafamiliale, asa cum se manifesta acum in tara noastra.

O cunoastere mai amanuntita si mai adecvata a acestor forme speifice de violenta, care se consuma in cea mai mare parte, in spatiul privat, este absolut necesara, atat pentru a oferii o indicatie obiectiva organismelor in masura sa asigure un climat de securitate in familie cat si pentru a mobiliza diferite resurse in scopul actiunii de prevenire. Orice strategie menita sa combata violenta intrafamiliala trebuie sa vizeze, cu precadere, cauzele ei. Gradul de raspandire al violentei intre membrii familiei depinde de o multitudine de factori, printre care:

normele si valorile sociale, traditiile si obiceiurile culturale, relatiile dintre sexe si generatii, nivelul de dezvoltare economic, gradul de cultura si civilizatie, modul de organizare si de functionare a unor institutii sociale, posibilitatea de interventie activa a comunitatii.

De aceea, orice strategie care-si propune atenuarea sau eliminarea violentei din cadrul familiei trebuie sa ia in considerare atat structura sociala cat si mentalitatile culturale existente, care o intretin si o perpetueaza ca o problema sociala care afecteaza, in primul rand, spiritul comunitar.

Alaturi de violenta comisa de parinti asupra propriilor lor copii, violenta conjugala constituie una dintre cele mai acute probleme cu care se confrunta, in prezent, familia, in societatea contemporana, parte componenta a unei probleme sociale mai largi, care implica toate formele de violenta existenta in cadrul familiei (maltratarea partenerului, a copiilor incestul, violul marital s.a.).

Diverse cercetari, intreprinse in mai multe tari, indica ca maltratarea sau abuzul exercitat asupra partenerei de cuplu reprezinta cea mai larga proportie din intreaga pondere a vilentei (intrafamiliale), ajungand la circa 75-76%. Cu toate ca orice persoana dintr-un habitat poate fi tinta violentei domestice, ea este indrepatata, mai ales, impotriva femeilor si a copiilor datorita vulnerabilitatii crescute a acestora. Paradoxal, cele mai frecvente acte de violenta indreptate impotriva femeilor au loc tocmai in sanul familiei din partea unui agresor cunoscut (partener de viata, parinte, frate, prieten, alta ruda).

Desi violenta conjugala se poate manifesta in multe cupluri, indiferent de varsta pe care o au partenerii, ea pare legata, in mod specific, de dificultatile, crizele si frustrarile care caracterizeaza varsta mijlocie.

Cea mai raspandita forma de vilenta conjugala o reprezinta maltratarea partenerului, adica bataia administrata sotiei de catre sot, dar si invers, a sotului de catre sotie.

Diversele anchete efectuate in mai multe tari au aratat ca ambele forme de maltratare sunt frecvente desi in ponderi diferite. Specialistii apreciaza, pe de alta parte, ca agresiunea intreprinsa de sot este mult mai grava si mai periculoasa deoarece:

- puterea fizica a barbatului poate determina rani si traume mai serioase;

- actul de violenta comis de barbat se poate repeta;

- cea mai mare parte din agresiunile intreprinse de catre femei sunt acte de legitima aparare;

- o pondere importanta din actele de maltratare intreprinse de sot au loc in perioada in care femeia este insarcinata;

- spre deosebire de barbati, femeile sunt mai dependente din punct de vedere economic si au mai putine sanse de a recurge la violenta.

Amploarea si actualitatea fenomenului de violenta conjugala

Un studiu evaluativ intreprins de Banca Mondiala evidentia ca, intr-un numar de 35 de tari, care au alcatuit baza evaluarii, jumatate dintre femeile investigate au raportat ca au fost molestate de fostul sau actualul partener. O mare parte dintre ele au declarat ca au fost supuse, in plus, abuzului emotional (certuri, amenintari, insulte), forma de violenta pe care multe femei o considera chiar mai rea decat maltratarea fizica.

Contrar a ceea ce se crede de obicei despre familie ca loc de refugiu, dragoste, securitate si sprijin afectiv, datele cercetarilor intreprinse in mai multe tari demonstreaza ca femeile (dar si copiii), se confrunta, in caminele din care fac parte, cu un val de violenta mai mult decat cel comis in afara familiei de catre atacatori sau ucigasi straini. Din acest punct de vedere, violenta exercitata asupra partenerei de cuplu este mai ampla si mai periculoasa decat violenta de strada.

Desi unele studii par sa sugereze ca violenta conjugala este mai prelevanta in randul familiilor din clasa sociala defavorizata, care se confrunta cu problema de saracie, somaj, alcoolism etc.; alte studii au aratat ca ea se manifesta in toate familiile, indiferent de statutul lor socio-economic, desi in ponderi diferite.

Pe de alta parte, femeile din mediile defavorizate, la fel ca si cele din mediul rural, au mai putine resurse si facilitati de a evita situatiile de agresare sau de a se refugia in alte locuri decat mijlocul familiei.

Spre deosebire de aceste categorii de victime, femeile din mediile favorizate sunt mai putin inclinate sa recunoasca ca au fost agresate, dar, totodata, sunt mai putin inclinate sa foloseasca alte locuri decat casele de refugiu sau de protectie a victimelor violentei familiale.

Dincolo de aceste diferente mai importante, violenta conjugala, este un fenomen cu care se confrunta cea mai mare parte dintre familii, aproape in toata societatile contemporane.

O ancheta pe un esantion national reprezentativ, efectuata in Statele Unite ale Americii, constata ca :

- 7% din soti au declarat ca si-au amenintat cu un obiect sotiile lor, in anul anterior;

- 16% au raportat ca acest lucru s-a petrecut cel putin o data in timpul casatoriei;

- 7% au recunoscut ca si-au palmuit sotiile anul precedent;

- 18% au declarat ca acest lucru s-a petrecut cel putin o data de cand s-au casatorit;

- 13% si-au imbrancit sau amenintat cu lovirea sotiile, in cursul anului anterior;

- 24% au aratat ca acest lucru s-a intamplat cel putin o data, in timpul casatoriei;

- 1.5% si-au batut efectiv partenera in anul dinaintea efectuarii investigatiei;

- 5% si-au batut efectiv partenera, cel putin o data in timpul casatoriei;

- 0.5% au recunoscut ca au utilizat un cutit sau o arma de foc impotiva sotiei;

- 4% au declarat ca acest lucru s-a intamplat, cel putin o data, in timul anilor de casatorie.

Aceste constatari i-au facut pe specialistii americani sa estimeze ca, anual, in Statele Unite, sunt inregistrate peste 1 milionde agresiuni ale sotilor impotriva sotiilor, Asociatia Medicala Americana, apreciind ca aproape un sfert dintre femeile americane au sansa de a fi supuse unui abuz de un fost sau actual partener, intr-o anumita perioada a vietii lor. Aceasta Asociatie a calculat ca 30% dintre toate femeile ucise in anul 1990 au fost omorate de soti sau de prieteni.