Impactul Principiilor Formulate de Știința Admistrației Asupra Activității Administrative

1.1 DEFINIREA CONCEPTULUI DE “ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ”

Noțiunea de administrație publică este una extrem de controversată atunci cand vine vorba de definirea ei. Pe de o parte opinia generală a oamenilor este diferită, uneori contradictorie, iar pe de altă parte autorii de specialitate, teoreticienii nu au reusit încă să se pună de acord cu privire la o definiție clară .

În aceeași ordine de idei, se pot găsi numeroase definiții ale conceptului de administrație publică, fară a putea, deocamdată, cu certitudine, spune care este corectă.

O primă definiție ar putea fi cea dată de Antonie Iorgovan, conform căruia administrația publică reprezintă „o categorie de autoritate publică, care potrivit Constituției si legilor este chemată să execute legea, sau, in limitele legii sa presteze servicii public, uzînd, in acest scop, de prerogativele specifice puterii publice” .

Cu alte cuvinte, potrivit acestui autor, administrația publică nu este altceva decît o parte integrantă a puterii executive, care, pe lînga faptul că execută legile, le pune in practică, mai presteaza servicii publice, adica servicii in beneficiul cetătenilor. Autoritatea administarției publice rezidă, tot in opinia autorului, în faptul că este o putere publică, adică o autoritate, care, chiar dacă nu este aleasă, este numită de persoanele alese de popor să îi reprezinte.

O a doua definiție a conceptului de administrație publică ar putea fi cea a lui Charles Debbash, conform căruia ea este „aparatul de gestiune a problemelor publice” . altfel spus, un popor, o comunitate locală se confruntă cu o problemă, fie ea de ordin etnic, transportațional (nevoia de un mijloc de transport în comun care să aibă o anumita rută), iar administrația publică nu este altceva decat instiuția care oferă soluția acestei probleme.

În sens concret, luînd exemplul de mai sus, administrația publică, în spetă primaria cere regiei de transport in comun introducerea unei linii noi pe ruta cerută de cetateni. Desigur se poate ca.

O alta definiție a conceptului de administrație publică ar putea fi aceea comform căreia ea desemnează „ansamblul de organe care înfaptuiesc, conduc si execută treburile publice” .

Cu alte cuvinte, administrația publică este,prin prisma acestei definiții organismul, care în corelație cu treburile publice are trei misiuni- de a le înfaptui, conduce si execută. Adică organele administrației publice urmaresc interesul public, să aplice în parctică acțiunile necesare menținerii functionalității sistemului. În fapt aceste acțiuni, conform definiției date, urmaresc trei pași: înfaptuirea -; adică identificarea treburilor publice sau altfel spus definirea măsurilor ce trebuie luate în interesul public; conducerea -; adica stabilirea modului în care organul cauză va acționa în ceea ce privește o problemă dată, o treabă publică și în final executarea -; adică punerea în practică a celor stabilite în pasul doi.

O a patra definiție a administrației publice, conform lui J. P. Harris si John J. Corson susține că ea este „activitatea prin care se realizează scopurile si obiectivele guvernului” . Cu alte cuvinte puterea executivă a statului, guvernul, are la rîndul lui o fractiune executivă, care aplică în practică politicile lui. Trebuie mentionat că această definiție a administrației publice, conform căreia ea ar fi instrumentul puterii executive este des întalnit între teoreticieni, nu neapărat sub forma de fată.

O alta definiție a administrației publice este formulată de Nicholas Henry, care o vede pe „aceasta diferind de tendințele politice, atît prin accentuarea comportamentului birocratic dar, mai ales, prin sistemul structurilor proprii si metodologiilor aplicate pentru realizarea scopurilor guvernamentale” .

Acest autor vede administrația publică ca un organ independent de tendințele politice prin două caracteristici numite - prima ar fi comportamentul birocratic, mai accentuat, ceea ce face ca luarea unei decizii, implementarea unui program să fie supuse unui proces complex, sub acțiunea mai multor factori decizionali; în timp ce a doua caracteristică ar fi aceea că administarția publică dispune de structuri si metodologii proprii, care-i confera individualism și pe care le utilizează în realizarea obiectivelor decise la nivel guvernamental.

O a șasea definiție, apartinînd lui Marshall Dimock, Gladys Dimock și Douglas Fox, ar fi cea conform căreia „administrația publică înseamnă producerea de bunuri și servicii care să satisfacă nevoile cetățenilor consumatori”8 .

În acest caz administrația publică este definita în raport cu obiectul ei de activitate și a scopului acestei activitați. Adică administrația publică este cea care oferă cetățenilor bunuri și servicii care să vină în întîmpinarea nevoilor ei. În această ordine de idei , vocația administrației publice este binele cetățenilor, satisfacerea nevoilor acestora.

O altă definiție, aparținînd lui Melin J. Dubnick si Barbara S. Romzek releva că „practicarea administrației publice presupune reconcilierea dinamică a diferitelor forțe în eforturile statului de administrare a politicilor și programelor publice” .

Această definiție pune în evidență caracteristicile administrației publice, din punct de vedere al motivului practicării ei. Astfel administrația publică este rezultatul combinării forțelor diferite existente într-o societate, în vedrea conducerii politicilor si practicilor politice.