Implicarea Cetătenilor în Sistemul de Prestare a Serviciilor Publice

Într-un sistem democratic, administratiile locale folosesc comitetele consultative cetatenesti si grupurile operative pentru a furniza consiliilor locale/judetene si primariilor, opinii de dezvoltare legate de aspecte cât mai diferite. Grupurile Consultative Cetatenesti (G.C.C.) sunt o modalitate importanta folosita de catre administratia locala de a angaja cetatenii în procesul de guvernare si de a-i informa în permanenta despre schimbarile survenite în structura nevoilor publice în perioadele dintre alegeri. Constituirea unei G.C.C. necesita costuri însemnate si de aceea trebuie sa existe argumente pertinente care sa-i sustina activitatea. Intre acestea se pot invoca urmatoarele:

- G.C.C.-urile cresc nivelul si calitatea implicarii cetatenilor în activitatea administratiei locale, în felul acesta construindu-se canale de comunicare între cei care conduc si cei condusi, bazate pe încredere, fapt care contribuie la consolidarea societatii civile;

- constituie o modalitate concreta si vizibila care demonstreaza angajamentul administratiei fata de comunitate;

- reprezinta un mecanism de aducere a opiniilor comunitatii în procesul decizional al administratiei publice;

- contribuie la sporirea dialogului dintre administratie si cetatean, dintre legislativ si executiv.

Un G.C.C. poate fi înfiintat oricând administratia are o sarcina de îndeplinit care necesita consultarea cetatenilor. Administratia trebuie sa defineasca sarcinile pe care le va îndeplini grupul consultativ, câti membri va avea acesta, cum se va face selectia lor si cât timp vor lucra (de regula, între 1-5 ani). Membrii unui G.C.C. sunt voluntari. Ei ar putea fi selectati de catre administratie, alesi de electorat sau chiar dintr-un alt grup consultativ. Uneori, membrii de înscriu singuri înr-un astfel de comitet, contacteaza administratia ca raspuns la un anunt al acesteia pentru un loc vacant sau pentru a-si declara dorinta de a servi. Membrii trebuie sa fie confirmati de catre administratie printr-un angajament formal. Aceste grupuri pot avea activitate permanenta si temporara.

Cînd o administratie locala înfiinteaza un G.C.C, documentul de înfiintare va preciza si modalitatea în care vor fi alesi membrii sai. Ei trebuie sa aiba o reputatie buna de onestitate si dreptate si sa actioneze pentru realizarea misiunii grupului. G.C.C.-uri diferite necesita diferite tipuri de membri. Câteva corpuri consultative ar trebui sa fie reprezentative pentru o mai mare parte a comunitatii. De exemplu, un G.C.C. care asista la procesul de planificare al comunitatii sau un G.C.C. care acorda asistenta în cadrul unui program pentru tineri, ar trebui sa aiba reprezentanti ai tuturor membrilor comunitatii. Alte G.C.C.-uri ar trebui sa includa membri specializati, având anumite abilitati. De exemplu, un comitet consultativ pe buget sau finante, ar trebui sa includa membri cu abilitati reale în domeniile financiar, contabil, informatica, în administrarea afacerilor. Indiferent de tipul grupului consultativ la care participa, membrii nu trebuie sa primeasca nici o remuneratie pentru activitatea prestata.

Este important ca într-un grup consultativ, sa se realizeze rotatia membrilor. Astfel, timpul unui membru poate fi limitat, de la unu la cinci ani. Rotatia membrilor prezinta urmatoarele avantaje:

- fortifica membrii echipei;

- reduce probabilitatea ca grupul sa fie fractionat si partinitor;

- ofera oamenilor experienta, prin activitatile pe care le desfasoara.

Corpurile consultative voluntare sunt o sursa de influenta în comunitate si în functionarea administratiei locale. Ele nu trebuie privite ca instrumente ale nici unui grup de interes, fie politic, fie etnic, apartinând comunitatii. Alegerea persoanelor potrivite pentru un grup consultativ reprezinta o activitate de o responsabilitate deosebita; daca nu sunt gasite persoanele potrivite, care nu-si îndeplinesc în mod corespunzator atributiile, atunci activitatea grupului esueaza si se materializeaza într-un adevarat esec.

Participarea cetatenilor în procesul decizional al administratiei publice locale este necesara în: procesul bugetar, planificarea investitiilor, dezvoltarea economica locala.