Protecția Consumatorilor

Cap.I. Protecţia consumatorilor – generalităţi

Consumatorul este persoana fizică ce cumpără de pe piaţă şi consumă mărfuri şi/sau servicii de tot felul, produse oferite spre vânzare de diverşi agenţi economici. În condiţiile unei pieţe concurenţiale autentice, consumatorului trebuie să i se subordoneze întregul profesionalism al producătorului de bunuri, al comercianţilor şi prestatorilor de servicii. Există însă o serie de motive pentru care consumatorul apare defavorizat în raporturile sale cu ofertanţii de bunuri şi servicii, cum ar fi :

- în plan economic, resursele consumatorului sunt evident mai reduse decât cele de care dispune agentul economic;

în plan informaţional, agentul economic cunoaşte mai multe despre produsul său decât consumatorul acestuia;

- în plan juridic, agentul economic cunoaşte mai bine legile care guvernează relaţiile comerciale şi se foloseşte de ele cu ajutorul consilierilor juridici, pe când consumatorul poate că ignoră chiar şi existenţa unei legi care îl apără, prin prevederile ei;

- în planul reprezentării intereselor, producătorii şi distribuitorii sunt foarte bine reprezentaţi atât prin organizaţii patronale, profesionale şi comerciale, cât şi prin influenţa pe lângă autorităţi, în scopul adoptării unor reglementări care să ţină cont de interesele lor, pe când consumatorii sunt o masă, adesea amorfă, de indivizi dintre care puţini ştiu să-şi promoveze interesele, în cadrul unor organizaţii care să-i reprezinte.

Protecţia consumatorilor se înscrie în cadrul politicilor sociale promovate de către orice stat. Totodată, ea trebuie, datorită importanţei pe care o prezintă, să se constituie într-o politică de sine stătătoare cu obiective, prioritaţi şi instrumente proprii.

În prezent, consumatorul în calitatea sa de purtător al cererii de mărfuri a devenit un real partener de piaţă, ale cărui poziţii ocupate în cadrul pieţei se consolidează pe măsura dezvoltării societăţii. Comportamentul de cumpărare al consumatorilor afectează din ce în ce mai multe intreprinderi, organizaţii, organisme şi instituţii;de aceea, consumatorului îi este acordată o atenţie din ce în ce mai mare.

Relaţiile complexe dintre agenţii economici generează aspecte extrm de diverse care pot face obiectul unor programe de protecţie a consumatorilor. Atât guvernele, cat şi alte organisme ce activează în domeniul protecţiei consumatorilor îşi stabilesc anumite structuri şi domenii pentru programele lor de protecţie a consumatorilor. Dar sunt anumite domenii ale protecţiei consumatorilor asupra cărora s-au oprit toate guvernele, asociaţiile, instituţiile şi organismele cu implicaţii în protecţia consumatorilor. Aceste domenii sunt :

-îmbunătăţirea consumului populaţiei prin politicile sociale ale statelor;

-asigurarea calităţii bunurilor şi serviciilor oferite spre vânzare în cadrul pieţei;

-asigurarea unui sistem de preţuri în concordanţă cu cerinţele pieţei şi cu calitatea produselor;

-organizarea unui sistem de informare util pentru consumatori;

-apărarea consumatorilor împotriva practicilor comerciale agresive şi a publicitaţii mincinoase.

Organizaţia Naţiunilor Unite a stabilit prin rezoluţia 39/248 din aprilie 1985 o serie de „principii directoare” pentru protecţia consumatorilor, menite să asigure guvernelor tuturor ţarilor un cadru care să poată fi folosit în elaborarea şi fundamentarea politicii şi legislaţiei pentru protecţia consumatorilor. „Principiile directoare” privind protecţia consumatorilor,document adoptat de Adunarea Generală a ONU în 1985, este rezultatul eforturilor pe plan internaţional ale Organizaţiei Mondiale a Consumatorilor, Consumers Internaţional, formată în 1960 de cele câteva asociaţii naţionale de consumatori existente la acea vreme.

In prezent, Organizaţia Mondială a Consumatorilor cuprinde peste 200 de organizaţii membre din aproape toate ţările lumii. Aceste organizaţii s-au intâlnit în noiembrie 1997 la Santiago, în cadrul celui de-al 15-lea congres mondial, sub deviza Puteri sporite pentru consumatori în secolul 21. Consumatorii in societatea civilă. Mesajul congresului a fost foarte clar: în toate ţarile, oamenii, în calitatea lor de consumatori, joacă un rol crucial în dezvoltarea instituţiilor care apar ca urmare a procesului continuu de democratizare si liberalizare economică. Potrivit acestui cadru, se poate considera că politica de protecţie a consumatorilor vizează următoarele obiective:

-promovarea unei cooperari internaţionale în domeniul protecţiei consumatorilor;

-facilitarea producerii şi distribuirii de produse corespunzătoare cerinţelor consumatorilor;

-promovarea eticii producătorilor şi distribuitorilor de produse şi servicii către consumatori;

-stabilirea unui sistem de priorităţi privind protectia consumatorilor din fiecare ţară;

-asigurarea accesului consumatorilor la informaţii corecte;

-crearea unui sistem de educare a consumatorilor;

-asigurarea unor posibilităţi reale de despăgubire a consumatorilor;

-crearea, în fiecare ţară, a unor organisme care sa-şi asume responsabilităţi de protecţie a consumatorilor;

-asigurarea libertăţii consumatorilor de a se uni în vederea realizării de acţiuni care au drept scop apărarea intereselor lor;

-încurajarea şi susţinerea concurenţei şi competitivităţii care să contribuie la cresterea gamei sortimentale, la preţuri avantajoase pentru consumatori.

Organizarea protecţiei consumatorilor sub forma unui proces complex, în care este implicată atât puterea publică, cat şi consumatorul însuşi, are în vedere:

-legislaţia asigurată la nivel naţional şi internaţional care să stea la baza protecţiei consumatorilor;

-instituţiile publice create special pentru a veghea asupra protecţiei consumatorilor din fiecare ţară (Oficiul de Protecţie a Consumatorilor);

- ministere, departamente, sau alte organisme guvernamentale ce acţionează în ramuri în care, pe langă obiectivele de bază specifice sectorului în cadrul căruia activează, au în sarcină şi protecţia consumatorilor;

-institute sau centre naţionale de cercetare stiinţifică;

-organizaţiile sau asociaţiile de consumatori;

-consiliile consultative de consumatori;