Sisteme administrative comparate - Germania - Marea Britanie

Din 2007 Romania este membra in Uniune Europeana de aceea este mai mult decat evident ca sistemul administrativ romanesc trebuie adaptat celui din interiorul comunitatii europene. Existenta unei administratii eficiente si democratice este absolut necesara pentru ca acest lucru sa se poata produce. De aceea este necesara realizarea unei reforme reale prina care tara noastra sa se situeze la nivelul standardelor europene si sa se caracterizeze prin transparenta, predictibilitate, responsabilitate, adaptabilitate si eficacitate. Este adevarat ca in ultimii ani progrese au fost facute prin adoptarea unui pachet complex de legi privind functia publica, descentralizarea serviciilor publice, finantele publice locale, lupta impotriva coruptiei si prin infiintarea unor noi institutii, care sa pregateasca si sa puna in aplicare reformele. Practica a aratat, insa, ca multe din aceste legi nu au fost bine aplicate, iar noile instituţii nu si-au indeplinit in totalitate misiunea.

Aderarea la Uniunea Europeana a depins si va mai depinde, in continuare, in mare masura de imbunatatirea standardelor administratiei publice si de implementarea reformelor in toate domeniile acesteia, ceea ce inseamna ca sectorul public trebuie sa se adapteze schimbarilor continue ale mediului economic si social, intrucat atat deciziile investitorilor straini, cat si ale celor interni, sunt influentate din ce în ce mai mult de calitatea, eficienta si credibilitatea administratiei publice. Mai mult, in toate statele Uniunii Europene, administratia publica a devenit un factor esential care determina avantajul competitiv al unei natiuni. Am ales aceasta tema deoarece Germania si Marea Britanie sunt tari dezvoltate, de multi ani membre in Uniunea Europeana facand analiza aceasta cu convingerea ca aspectele identificate in cele doua sisteme administrative ar avea relevant pentru sistemul administrative din Romania.

In contextul in care exista mai multe categorii de regimuri politice respectiv: prezidentialism, parlamentarism, semiprezidentialism si monarhie constitutionala, aceasta lucrare isi propune sa compare doua dintre aceste tipuri de sisteme politice. Vor fi comparate sistemele politice:al Marii Britanii (cu un sistem clasic de monarhie constitutionala) si al Germaniei (cu un sistem politic parlamentar ). Aceste doua sisteme politice vor fi comparate si dezbatute de-a lungul lucrarii in baza unei bibliografii prestabilite si in baza legilor fundamentale ale acestor doua tari, cu prevederile lor.

In vederea unei mai bune perceperi a subiectului este necesara descrierea caracteristicilor celor doua tipuri de sistem politic: monarhie constitutionala si parlamementarism.

Regimul politic parlamentar reprezinta exact opusul regimului politic prezidential. Si aceasta pentru ca in cadrul parlamentarismului puterea este detinuta de parlament. Parlamentul reprezinta vointa politica a poporului iar, presedintele este ales de organul reprezentativ (parlamentul). Pe langa functiile legislative, parlamentul detine si o functie de control, mai ales asupra executivului (prim-ministrul si cabinetil lui) investit de catre parlament. In cadrul acestui regim presedintele joaca un rol mai mult formal (ca si in cazul monarhului), singura functie pe care o detine functia de sef al statului. Un exemplu reprezentativ pentru acest tip de regim il reprezina Germania.

Iata deci ca dupa o prezentare generala a acestor doua tipuri de regimuri se pot observa cu usurinta unele asemanari si deosebiri, cum ar fi ca regimul poliitic prezidential este inversul regimului politic parlamentar iar, regimul politic al monarhiei constitutionale este foarte apropiat regimului politic parlamentar. In cazul ambelor regimuri politice (parlamentarism si monarhie constitutionala) balanta puterii se inclina in dreptul Parlamentului.

Regimul Parlamentar acordă impotanţă deosebită Parlamentului, acesta devenind adevăratul forum politic de guvernare.

În cadrul acestui regim Guvernul este condus de un prim ministru ce este ţinut să răspundă pentru acţiunile sale în faţa Parlamentului. Acesta din urmă în condiţiile în care apreciază că nu îşi îndeplineşte mandatul îi poate retrage încrederea acordată.

Preşedintelui republicii îi revin atribuţii de reprezentare şi protocol, acesta avănd un rol politic minor în rapot cu poziţia proeminentă a primului ministru, totuşi în situaţii de criză preşedintele poate acţiona cu succes.

Ca trăsătutri principale ale regimului Parlamentar enumerăm următoare: regula că şeful statului nu răspunde din punct de vedere politic; cea potrivit căreia şeful statului poate dizolva parlamentul; regula că guvernul răspunde din punct de vedre politic în faţa parlamentului, atât pentru propriile sale acte cât şi pentru cele ale şefului statului; regula potrivit căreia guvernul trebuie să se bucure de increderea Parlamentului, urmand sa demisioneze atunci cand o pierde.

In cadrul regimului politic al monarhiei constitutionale, seful statului are o putere mai mult simbolica pentru ca acesta „domneste, nu guverneaza” In cadrul acestui regim politic monarhul indepplineste functii ceremoniale, figurative, functiile executive revenind parlamentului. Parlamentul indeplineste functii asemanatoare cu cele ale regimului politic parlamentar. Acesta din urma poate fi considerat motivul pentru care regimul politic al monarhiei constitutionale este tratat adesea ca o varianta a regimului politic parlamentar. Exemplul de regim glasic al monarhiei constitutionale este reprezentat de Marea Britanie.Astăzi, monarhiile constituţionale sunt combinate cu o democraţie reprezentativă, care reprezintă teoriile suveranităţii populare care plasează suveranitatea în mâinele poporului, şi cele care consideră important rolul tradiţiei în guvernământ. Cu toate că regele sau regina pot fi consideraţi şeful statului, Prim Ministrul, a cărui putere provine direct sau indirect în urma alegerilor, este Şeful Guvernului. Trăsătura caracteristică a sistemului constituţional britanic este absenţa unei constituţii în sens formal şi nu în sens material, întrucât la ansamblul coerent de cutume se adaugă texte juridice adoptate de parlament, de o importanţă deosebită pentru dezvolatarea instituţiilor politice din această ţară, ca şi pentru raporturile dintre guvernanţi şi guvernaţi.

PARTICULARITATI ALE SISTEMULUI ADMINISTRATIV DIN

GERMANIA

Germania este o republica cu organizare statala federala. Este compusa din 16 landuri in prezent (11 landuri din Vest plus cele 5 din Est). Avand in vedere numarul de Landuri a crescut si numarul membrilor Bundestagului, de la 494, in 1987, la 662, in 1990.

Presedintele Republicii este ales pentru un mandat de 5 ani de Adunarea Federala (compusa din membrii Bundestagului si un numar de membrii egal cu cel al deputatilor ales dupa criteriile: sa aiba cetatenie germana si varsta de 40 ani). ca in orice regim parlamentar Presedintele are mai mult functii decorative. Aceste functii sunt: reprezentarea Germaniei pe plan international; incheierea tratatelor internationale; acreditarea si primirea reprezentantilor diplomatici; numirea si revocarea judecatorilor; exercitarea dreptului de gratiere; promulgarea legilor; atributii in ceea ce priveste formarea guvernului. Presedintele nu raspunde din punct de vedere politic de actele sale ci pentru incalcarea Constitutiei sau a unei legi federale.

Preşedintele federal deţine urmatoarele prerogative:

- reprezentarea Germaniei pe plan internaţional;

- încheierea tratatelor internaţionale;

- acreditarea şi primirea reprezentanţilor diplomatici;

- numirea şi revocarea judecătorilor;

- promulgarea legilor;

- atribuţii în ceea ce priveşte formarea Guvernului.