Cipru - Istoric și Geografie

Extinderea Uniunii Europene prin aderarea tarilor in curs de dezvoltare din Europa Centrala si de Est a fost un subiect controversat o lunga perioada de timp. Imediat ce aceste state au devenit proaspete democratii in perioada 1989-l991, ele au si inceput sa manifeste un mare interes pentru intrarea in Uniunea Europeana. Existau numeroase opinii categoric impotriva unui astfel de proces de largire a Comunitatii prin aderarea acestor state. Argumentele celor care se aflau in opozitie pentru o astfel de decizie vizau problemele iminente generate de slaba dezvoltare economica a statelor candidate. Se aprecia ca integrarea lor in Uniunea Europeana in structura ei actuala implica numeroase eforturi, adeseori insuporile pentru tarile in cauza. Exista si o alta opinie care considera ca in situatia unori aderari rapide sa se ia in calcul asa-numita Europa cu doua viteze"319, aceasta insemnand ca nu se asteapta ca noii membrii sa accepte toate responsabilitatile, dar nici sa se bucure de toate drepturile ca si membrii existenti. Apreciez aceasta ultima pozitie ca fiind una destul de rezonabila, pentru ca trebuie spus ca acest lucru nu reprezinta o noutate in Comunitatea Europeana, intrucat adeseori statele mai sarace, precum Grecia, Irlanda, Spania, Portugalia au beneficiat de numeroase derogari de la propunerile legislative ale Uniunii Europene, care insemnau termene mai lungi pentru aplicarea acestora, iar o astfel de atitudine nu ii indeparteaza pe noii candidati din Est, care doresc obtinerea unui sentiment de siguranta prin alaturarea cu cei puternici, apartenenta la Occident si nu aplicarea intregului corp de norme comunitare. Nu este de mirarea asadar ca implicatiile largirii Comunitatii Europene catre statele din Estul Europei au constituit principala tema a discutiilor purtate la conferinta interguvernamentala desfasurata in perioada 1996-l997 si la intrunirea de varf de la Amsterdam.

Cipru, o tara mediteraneeana in curs de dezvoltare, si-a depus cererea de aderare la Comunitatea Europeana in luna iulie a anului 1990. Negocierile acestui stat au cunoscut unele etape specifice, dar si comune pentru celelalte ultime noua state la inceput candidate, in prezent membre UE. O etapa comuna este reprezentata de sesiunea la varf din iunie 1993 de la Copenhaga unde s-a silit ca orice tara din Europa Centrala si de Est care aspira la statutul de membru al Uniunii Europene trebuie sa indeplineasca toate obligatiile derivand din calitatea de membru si conditiile economice si politice. in mai 1995, Comisia Europeana a elaborat sectiunea alba, care este un document voluminos care cuprinde masurile preliminare pe care tarile candidate trebuie sa le indeplineasca in vederea aderarii. Structurata pe 23 de module. sectiunea alba contine sute de recomandari prin care tarile candidate isi pot adapta legislatia si pot sa-si pregateasca administratii ie. Prin programul Phare acestor tari li se acorda asistenta tehnica pentru a le ajuta in dificilul proces al alinierii la legislatia comunitara. in iunie 1996, la sesiune ia varf din iunie 1996 de la Florenta s-a hotarat ca negocierile cu statele din Europa Centrala si de Est pot fi initiate. Mai tarziu, in iulie 1997, Comisia Europeana a afirmat ca din cele 10 tari candidate doar sase dintre ele (inclusiCipru) pot incepe negocierile privind aderarea. De aceea negocierile cu Cipru, Republica Ceha. Estonia, Ungaria, Polonia si Slovenia s-au declansat in luna martie a anului 1998. Negocierile cu aceste sase state favorite s-au desfasurat separat, dar in mod paralel, si s-au dovedit destul de dificile datorita lungilor etape de tranzitie necesare pentru pregatirea alinierii legislatiei la aquis-ul comunitar.

Cipru a aderat in Comunitatea Europeana, alaturi alte inca 9(noua) state, in data de 1 mai 2004'

Pentru aceste ultime zece state membre proaspete ale Uniunii Europene, analiza sistemelor fiscale va fi putin diferita de cea intalnita in cadrul acestui modul pentru primele 15 tari membre. Elementul de noutate va consta din introducerea unei caracteristice specifice: o scurta prezentare a evolutiei politicii fiscale din aceste recente tari UE in raport cu alinierea legislatiei fiscale la imperativele comunitare in domeniu.

Analizand structura veniturilor fiscale ca procent in PIB, se remarca faptul ca Cipru se bazeaza mai ales pe impozitele indirecte care reprezinta un procent de 13,5% in PIB pentru perioada 1998-2005 (elul nr. 2). in totalul veniturilor fiscale, impozitele indirecte aduna un procent extrem de ridicat de 48,2% la nivelul anului 2005 (graficul nr. 46). Mai reduse sunt impozitele directe, care insumeaza doar circa 10,1% in PIB (elul nr.7).

Presiunea fiscala totala in Cipru este relatiscazuta prezentand un indicator de presiune fiscala globala de 30,9% in intervalul 1998-2005, cu circa 9-l0% sub media statelor membre UE (elul nr.1). Raportul impozite/PIB a inregistrat o evolutie ascendenta intre anii 1998 si 2005 cu circa 5% (graficul nr. 20). O nota se impune aici: Cipru, ca de altfel toate aceste 10 (zece) tari de data mai recenta in Uniunea Europeana, se caracterizeaza prin presiuni fiscale inferioare grupului EU 15 si se bazeaza in realizarea veniturilor sale in speciale pe impozitarea consumului. in anul 2004, in cadrul unui articol privind reformele fiscale din tarile noi aderate la Uniunea Europeana, autorul Luca Grandullia (profesor ai universitatii din Genova) ca toate aceste noi tari se axeaza in procurarea veniturilor lor fiscale pe impozitele indirecte320.

Veniturile provenite din impozitele directe sunt relatiapropiate de media celor 25 state membre UE: elul nr.7 ne prezinta un indicator mediu pentru anii 1995-2005 de 10,1% inferior mediei EU25 de 12,7%. Dintre acestea impozitul suportat de societatile comerciale este important cunoscand o evolutie ascendenta in ultimii ani (circa 5% din PIB - elul nr. 9 - si de aproape 14% in totalul veniturilor fiscale), alaturi de impozitul pe venitul persoanelor fizice care insumeaza 14,9% in totalul veniturilor si 3,8 % in PIB in perioada 1998-2005 (elul nr. 8).

In ceea ce priveste impozitul pe venitul personal Ciprul s-a aliniat cu standardul UE, detinand din 1991 trei valori pentru cota de impozitare a venitului personal (20%/30%/40%), pe care le-a redus in anul 2003 (20%/25%/30%/). in Cipru legislatia fiscala a silit o scutire standard (reducere de baza).