Cuprins
- 1.Aspecte generale 3
- 2. Componența Comitetului Economic și Social European 4
- 3. Organizarea și funcționarea Comitetului Economic și Social European 7
- 4. Atribuțiile Comitetului Economic și Social European 9
- 5. Realizări ale Comitetului Economic și Social European 11
- Bibliografie
Extras din referat
„Fiecare dintre noi poate influența întregul, prin a fi proactiv și organizat. Societatea civilă reprezintă cheia către o cetățenie activă, iar CESE oferă societății civile o platformă la cele mai înalte niveluri ale UE.”
Anna Maria Darmanin, vicepreședinte al CESE
În cadrul acestui eseu voi reliefa anumite aspecte legate de Comitetul Economic și Social European din punct de vedere al componenței acestuia, atribuțiile, precum și rolul pe care îl are în cadrul Uniunii Europene.
1. Aspecte generale
Având în vedere legislația europeană, art. 13, al. (4) din TUE și art. 300, al. (1) din TFUE, Parlamentul European, Consiliul și Comisia sunt asistate de un Comitet Economic și Social și de un Comitet al Regiunilor. Acestea sunt constituite pentru a exercita funcții consultative.
Tratatul de la Lisabona, la art. 9, par.4, arată că: “Parlamentul European, Consiliul și Comisia sunt asistate de un Comitet Economic și Social și de un Comitet al Regiunilor, care exercită funcţii consultative”.
În anul 1957, membrii semnatari ai Tratatului de la Roma au apreciat necesitatea înfiinţării unui organism ce avea acces la opiniile societăţii civile. Acestea erau utile Comisiei, Consiliului şi Parlamentului European în cadrul procesului decizional, având o bază de consultare cât mai largă cu privire la politicile UE. Astfel în acelaşi an, s-a constituit Comitetul Economic şi Social European (CESE), iar în luna mai a anului următor a avut loc la Bruxelles prima sesiune plenară a organismului.
Acesta a permis cât mai multor producători şi comercianţi să participe direct la procesul de luare a deciziei comunitare, oferindu-li-se în acest fel posibilitatea de a o influenţa. CESE a fost înfiinţat având funcţia de intermediar între instituţii şi forţele economice şi sociale, supranumit “antidot al tehnocraţiei”. Actul Unic European (1986), Tratatul de la Maastricht (1992), Tratatul de la Amsterdam (1997) şi Tratatul de la Nisa (2001) au întărit rolul acordând prerogative noi Comitetului Economic şi Social European
Comitetul este consultat în mod obligatoriu în cazurile prevăzute de Tratate, dar şi în cazurile în care instituţiile menţionate consideră necesar acest lucru. Comitetul poate fi, de asemenea, consultat cu titlu exploratoriu de oricare dintre celelalte instituţii sau poate lua el însuşi iniţiativa de a emite avize. Astăzi rolul acestuia este important, fiind bazat pe modelarea politicilor precum şi pregătirea deciziilor comunitare, fiind deosebit de activ în problemele legate de impactul globalizării, politica energetică, mediul și schimbările climatice, coeziunea economică și socială, educație, sănătate, protecția consumatorilor, industria precum şi fondurile structurale.
2. Componența Comitetului Economic şi Social European
Comitetul Economic şi Social este format din 344 de membri. Tratatul de la Nisa plafonează numărul membrilor CESE la 350, limită reluată de Tratatul de la Lisabona.
Membrii CESE sunt numiţi de către Consiliul de Miniştri, cu majoritate calificată, conform propunerilor statelor membre, după consultarea Comisiei şi a organizaţiilor europene reprezentative. Statele înaintează Consiliului liste cu un număr de candidaţi dublu faţă de cel care le-a fost repartizat. Tratatul de la Nisa a înlocuit regula unanimităţii în cadrul Consiliului din această procedură, cu cea a majorităţii calificate. Membrii CESE sunt numiţi pentru un mandat de patru ani, care poate fi reînnoit. Tratatul de la Lisabona extinde acest mandat la cinci ani şi, reintroduce dispoziţia potrivit căreia Consiliul numeşte un număr egal de supleanţi, echivalent propunerilor statelor membre, conform procedurii de drept comun
Cu majoritate absolută, Consiliul fixează indemnizaţiile membrilor comitetului. Calitatea de membru este incompatibilă cu cea de membru al unui parlament sau guvern naţional, cu cea de membru al unei instituţii comunitare, a Comitetului Regiunilor, a Consiliului de administraţie al Băncii Europene de Investiţii, precum şi cea de funcţionar sau agent al Uniunii. Pe parcursul executării mandatului, reprezentanţii aleşi acţionează independent atât faţă de propriul lor guvern, cât şi faţă de organizaţiile cărora le aparţin, desfăşurându-şi activitatea numai în interesul general al Comunităţilor.
În cadrul procedurii numirii membrilor, Consiliul Uniunii Europene este obligat să consulte Comisia în vederea primirii de propuneri. În acelaşi timp, acesta poate cere opinia asupra propunerilor primite, organizaţiilor europene reprezentative ale diverselor sectoare economice şi sociale interesate de activitatea Comunităţii.
Bibliografie
Anamaria, Groza, Uniunea Europeană – drept instituţional, Editura C.H.Beck, Bucureşti, 2009;
Dan, Vătăman, Drept comunitar european, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2009;
Dan, Vătăman, Instituţiile Uniunii Europene, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2011;
Gabriel, Mincu, Ordinea juridică instituţională comunitară, Editura Paideia, Bucureşti, 2007;
Roxana, Popescu, Augustina, Dumitrașcu, Dreptul Uniunii Europene, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2011;
http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.ro.home
Revistă – publicaţie a Comitetului Economic şi Social European, The EESC - A bridge between Europe and organised civil society, 2011;
Revistă – publicaţie a Comitetului Economic şi Social European, Discover the European Economic and Social Committee, 2011.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Comitetul Economic si Social - Un Organism Consultativ al Uniunii Europene.doc