Criza din Ucraina - Analiza elementelor războiului hibrid

Abstract

În lucrarea de față voi analiza modalitatea prin care Rusia a purtat o formă de război care, astăzi este cunoscută sub denumirea de “război hibrid” în Ucraina și Crimeea. La nivelul lucrării voi aborda partea teoretică și voi conceptualiza noțiunea de război hibrid. În partea a doua a prezentării, voi analiza modalitatea de desfășurare a conflictului din Ucraina și voi detalia formele și elementele de manifestare a războiului hibrd.

Introducere

Istoria ne-a învățat și ne-a arătat că, războiul clasic s-a desfășurat prin intermediul forțelor terestre și aeriene ale armatei, prin utilizarea unei strategii de forțe și mijloace care, urmăreau cucerirea teritoriilor prin lupta pentru putere. Criza din Ucraina a reprezentat un nou început în ceea ce privește modalitățile de îmbinare a forțelor militare cu cele non-militare iar Federația Rusă, în acest context, a surprins factorii de decizie prin utilizarea unor elemente și strategii care astăzi definesc conceptul de război hibrid.

Conceptul de război hibrid a apărut pentru prima oară în cercetările lui William J. Nemeth care a evidențiat faptul că acest tip de răboi combină proceduri și elemente informaționale contemporane cu instrumente tactice neregulate și convenționale. Totodată, F. Hoffman, definește războiul hibrid asemenea unei sfere care „cuprinde o gamă largă de manifestare a diferitelor tipuri de război, care include capabilităţi convenţionale, formaţiuni şi tactici neregulate/asimetrice, acte teroriste violente şi de coerciţie şi tulburări cu caracter criminal”.

Abordarea Federației Ruse cu privire la noul tip de război a fost exprimată prin intermediul generalului Valery Gherasimov care, a afirmat că instrumentele utilizate în noul tip de război implică mijloace de ordin nonmilitar care conduc către realizarea unor obiective strategice și politice, mult mai eficiente în comparație cu forțele de natură convențională.

În acest context, latura informațională reprezintă o putere iar cunoașterea acesteia conduce către atingerea obiectivelor prestabilite. Raportat la paradigma rusă în coordonarea războiului hibrid, subordonarea capabilităților media, valorificarea resurselor energetice precum și a sistemelor de intelligence și securitate, a forțelor militare convenționale reprezintă un avantaj la nivelul sistemului politic rus.

Conflictul din Ucraina

Conflictul din Ucraina s-a materializat și totodată a atins implicații globale începând de la protestele contra fostului președinte de la Kiev, Viktor Ianukovici. Viktor Ianukovici, fost președinte al Ucraine a respins, la acel moment, semnarea Acordului de Asocierere cu Uniunea Europeană, susținând Federația Rusă și declanșând ample proteste în Ucraina, rănind numeroase persoane. În acest context, Parlamentul ucrainean a adoptat o serie de legi ce au avut ca scop îngrădirea dreptului la demonstrație.

În acest context, miniștrii de externe ai Germaniei, Poloniei și Franței și-au început misiunea de mediere iar Guvernul și opoziția au făcut demersuri în sensul negocierii cu medierea Uniunii Europene și Rusiei. Președintele Ianukovici a anunțat organizarea de alegeri anticipate și revenirea la Constituția din 2004, care prevedea prorogative reduse pentru președinte. Mulți opozanți nu au acceptat propunerile lui Ianukovici și au cerut demisia imediată a acestuia.

La acel moment, parlamentul a decis prin vot majoritar demiterea președintelui Viktor Ianukovici, acuzându-l de abuz de putere. Se hotărăște, totodată, organizarea de alegeri prezidențiale anticipate. Alexander Turcinov, președinte interimar anunță promovarea unei politici pro-occidentale. Ex-președintele Ianukovici se refugiază în Rusia întrucât în Ucraina este acuzat de crime în masă.