Ideea Europeană

I Încadrarea teoretică a subiectului

Subiectul proiectului se încadrează în domeniul studiilor europene, în domeniul istoriei ideii europene în perioada interbelică mai exact.

Este un subiect mai puţin tratat în literatura de specialitate autohtonă, fiind un subiect de analiză de presă.

II Sursele şi metodele utilizate

Ca surse, am folosit în primul rand articole din presa românească a anilor 1920-1930, şi anume: Ideea Europeană, Viaţa Românească.

Ideea Europeană a fost o revistă democratică, destinată cunoaşterii raporturilor dintre cultura românească şi cultura europeană. Apărea la Bucureşti la înceăput săptamânal, apoi bilunar şi lunar în cele din urmă, sub conducerea lui Constantin Rădulescu Motru. Revista. Ideea Europeană avea ca scop informarea publicului românesc asupra curentelor de idei si transformări sociale din Europa, dar si asupra celor din spaţiul românesc. Predominau eseurile şi anchetele.

În Ideea Europeană regăsim următorul articol, care surprinde o scrisoare a lui Kalergi prin care invită naţiunea italiană, de fapt pe Mussolini, să arbitreze disputa dintre naţiunile surori, Germania şi Franţa şi să pună piatra de temelie pentru a însănătoşi, a uni şi pentru a reînnoi Europa : astăzi, cine îşi iubeşte poporul trebuie să iubească şi Europa; ca să fii un bun Italian, trebuie să fii şi un bun europen.

O uniune europeană ar trebui să fie formată din toţi prietenii.

Viaţa Românească a fost o revistă literară şi ştiinţifică, care a contribuit în mod hotărâtor la dezvoltarea culturii şi literaturii româneşti. Apărea lunar la Iaşi, exprimând opiniile unui grup de intelectuali ieşeni cu vederi democratice, aflaţi sub conducerea lui Garabet Ibrăileanu. Militând pentru democratism în viaţa publică, pentru realism în literatură şi raţionalism în filozofie, Viaţa Românească a publicat un bogat si variat material, de la literature exclusiv ţărănească a unor scriitori precum Spiridon Popescu sau Agârbiceanu, până la literatura de inspiraţie istorică a lui Sadoveanu sau expresionismul lui Blaga.

III Istoriografia problemei

Am realizat lucrarea prin cercetarea bibliografiei de specialitate: periodice, lucrări generale, lucrări speciale.

La baza realizării acestui proiect au stat lucrări precum : Ideea Federală în perioada interbelică – Eliza Campus, Românii şi proiectele federale europene interbelice – Gheorghe Sbârnă, Europa, o idee în mers – Ovidiu Pecican, Românii şi idea federalistă – George Ciorănescu, Pan – Europa – Richard Coudenhove Kalergi, etc.

Eliza Campus consideră că ideea federală este, în mod incontestabil, o caracteristică majoră a istoriei secolului al XX- lea. Din această cauză, examinarea experienţelor federale din perioada interbelică, adevărată lecţie a istoriei, poate constitui un real mijloc de a înţelege mecanismul ca şi articulaţiile instituţiilor federale ce funcţionează şi se dezvoltă astăzi în vestul Europei.

George Sbârnă consideră că pornind de la noile realităţi ale vechiului continent, ca şi de la ţelurile Societăţii Naţiunilor, problema găsirii unor noi forme de organizare a Europei, în măsură să resolve complicatele sale probleme economice şi politice, a fost reluată.

Europa, centru al lumii civilizate în ultimele secole, a fost aruncată într-o situaţie de criză atunci când prima sa alegere, visul medieval al imperiului universal s-a prăbuşit, iar din cenuşa acelei vechi aspiraţii au răsărit state cu putere mai mult sau mai puţin egală, dormice fiecare de obţinerea puterii. Chiar dacă avea loc un progres tehnic în economie şi transporturi în Europa, o extindere a căilor ferate, dezvoltarea relaţiilor poştale, a comerţului, apariţia mai întâi a automobilului şi apoi a avionului, Europa se afla într-o stare de declin.