Lobbysmul internațional

Introducere

Actualitatea şi importanţa temei: Tema data este actuală şi improtantă prin faptul că activitatea de lobby este inevitabilă în orice sistem politic. Activitatea de lobby pote fi desfasurata de lobbyişti, firme de lobby. Lobbyistul este un individ care este implicat pentru bani sau din alte considerente, sau autorizat sa cheltuie bani de un alt individ, organizatie, sistem de educatie universitara, în scopul de a influenta legislativul, executivul, sau autoritatile locale prin comunicare sau convigand pe altii sa comunice cu oficiali publici la nivel national sau local.

In general, oamenii care lucreaza pentru influentarea politicilor si actiunilor prin sustinerea intereselor proprii sau ale clientilor sunt consultanti, sau fosti functionari publici sau alesi. Aceasta ocupatie este incompatibila cu calitatea de oficial public, functinar public, ales local, reprezentant de partid ce este implicat in procesul legislativ, sau un individ implicat, platit din bani publici.

Scopul şi obiectivele lucrării. În conformitate cu actualitatea şi importanţa lucrării, se propune drept scop analiza teoretico-conceptuală a fenomenului de lobby. În vederea realizării scopului propus au fost formulate următoarele obiective:

• de a defini fenomenul de lobby;

• de a analiya tipurile de lobby;

• de a identifica direcţiile lobbysmului.

Cuvintele-cheie: lobby, partid, interes, interes, scop etc.

Aspecte teoretico-conceptuale ale lobysmului şi specificul acestuia

În literatura politică contemporană noţiunea de “lobby” este tratată divers şi chiar contradictoriu. De aceea, la începutul acestui studiu este necesar să ne expunem succint viziunile referitor la aceste noţiuni.

Sub noţiunea de lobby se subînţelege ansamblul de activităţi legale şi transparente de monitorizare, analiză, documentare, comunicare directă şi oferire de informaţii cu privire la posibile efecte viitoare ale unei decizii sau în vederea susţinerii şi promovării unor drepturi, opinii sau interese, efectuate cu intenţia expresă de a influenţa opinia sau acţiunea preşedintelui sau a unui membru al legislativului, executivului, a unei autorităţi de administraţie publică centrală sau locală sau a unei persoane cu putere de decizie dintr-o organizaţie sau instituţie implicate în elaborarea, modificarea sau influenţarea legislaţiei sau a formei unui act normativ cu efect local, regional, naţional sau internaţional, realizat de o persoană, firmă, organizaţie, grup de organizaţii sau grup de interes, direct sau indirect, în nume propriu sau în numele altor persoane sau grupuri, şi care are ca scop iniţierea, adoptarea, modificarea, respingerea sau abrogarea unui act normativ sau promovarea, administrarea sau executarea unui program sau a unei politici publice ”.

De exemplu, într-un manual din care studiază politologia studenţii Universităţii de Stat din Moldova, vom putea identifica următoarea definiţie a lobbysmului: ,, Lobbysmul (engl. Lobby = culoar, coridor) caracteristic mai ales pentru SUA, constă în influenţarea procesului legislativ din exterior în vederea adoptării sau resrângerii unor legi în funcţie de interesele unor grupuri, astfel că această practică este numită şi «guvernul invizibil» sau «a treia cameră» ”.

Astfel, noţiunea de “lobby” în sensul îngust al cuvântului se reduce, de obicei, la influenţa în determinarea adoptării unei legi, prin frecventarea birourilor membrilor Camerei legislative şi purtând discuţii cu aceştia (lobby = hol, anticameră).