Reprezentarea Politică a Maghiarilor din România - UDMR

Uniunea Democrată a Maghiarilor din România este principalul for de reprezentare a minorităţii maghiare pe scena publică. UDMR a obţinut constant scoruri electorale sensibil egale cu procentajul populaţiei maghiare din România. Uniunea reprezintă interesele celei mai mari părţi a populaţiei de etnie maghiară, în ciuda suspiciunilor care au apărut în acest sens de-a lungul timpului.

Uniunea Democrată a Maghiarilor din România este singura organizaţie a minorităţilor ce a trecut pragul electoral în cadrul celor cinci scrutine electorale organizate între 1990-2004. În prezent, conform principiului pluralismului intern, U.D.M.R. are în componenta organizaţii teritoriale, platforme (grupuri de opinii), respectiv membrii asociaţi. Membrii asociati sunt grupari sociale, stiintifice, culturale si profesionale. Uniunea funcţioneaza pe baza principiului autoadministrării interne, separand sferele decizionale, executive si de control.

UDMR a jucat un rol important în viaţa politică românească reuşind să treacă singură cele cinci teste electorale în condiţiile în care doar nouă din cele 196 de partide politice care au participat la alegeri, între 1990-2004, au reuşit performanţa de a trece cel puţin trei teste UDMR se transformă aşadar într-o prezenţă constantă pe scena politică românească, deloc surprinzător de altfel, dată fiind stabilitatea remarcabilă de care formaţiunea a dat dovadă. Partidele istorice încearcă să reînnoade o tradiţie pre-comunistă, în timp ce alte partide fie se inspiră din Occident (de regulă, cele de doctrină socială), fie se formează în jurul unui lider (PRM-ul, spre exemplu, care devine un partid statist ). Lupta pentru putere se va intensifica, atmosfera politică devenind deosebit de tensionată, sub presiunea manifestaţiilor publice. Partidele minorităţilor vor avea traiectorii diferite, UDMR impunându-se ca cel mai puternic. În opoziţie până în 1996, uniunea reuşeşte performanţa de a fi membră în coaliţiile de guvernare formate între 1996-2000 ( CDR, USD şi UDMR), între 2004-2007 (DA, UDMR şi PUR), şi între 2007-2008 (PNL şi UDMR).

La data de 25 decembrie 1989 se constituie la Bucureşti Comitetul Executiv provizoriu al UDMR. Acesta lansează un Apel pentru mobilizarea etnicilor maghiari. Primul pas spre afirmarea formaţiunii pe scena politică este aşadar făcut. Conform „Dicţionarului partidelor politice” publicat în anul 2004 sub semnătura autorului Stan Stoica, „UDMR este forma de asociere a comunităţii maghiare din România, constituită în vederea apărării, reprezentării şi coordonării intereselor ei. Din UDMR fac parte organizaţii teritoriale, grupuri de opinie (Cercul Liberal, Platforma Social-Democrată, Mişcarea Creştin-Democrată, Iniţiativa Maghiară Transilvană, Blocul Reformist, Platforma întreprinzătorilor Maghiari din România, Forumul Noii Stângi Democratice) şi membri asociaţi (organizaţii ştiinţifice, culturale, artistice şi profesionale).”

În cadrul primului Congres UDMR, desfăşurat în aprilie 1990, Domokos Géza este ales preşedinte. Se împart funcţiile de conducere între radicali şi moderaţi. Temele centrale sunt Statutul şi Platforma-Program a formaţiunii. În replică, în luna mai are loc şi prima Conferinţă Naţională a Vetrei Româneşti, la Târgu Mureş. În cadrul acesteia se discută probleme precum proastele tratamente pe care le suferă etnicii români în zonele majoritar maghiare, care au dus la apariţia unui „exod” forţat.

O lună mai târziu, UDMR obţine la alegeri scoruri care au plasat-o pe locul doi, în urma FSN, cu 29 de mandate de deputat şi 12 mandate se senator. Continuându-şi traseul, uniunea se alătură partidelor istorice – PNŢ-CD, PNL, PSDR – în proiectul Convenţiei Naţionale pentru Instaurarea Democraţiei. În acest punct, trebuie să atragem atenţia asupra interesului manifestat de UDMR faţă de respectarea principiilor democratice, interes manifestat încă de la începutul activităţii sale.