Transporturile Feroviare și Rutiere

Transportul reprezintă o activitate de mare importanță în dezvoltarea economică a țării, asigurând legătura între toate ramurile industriale, între diferite zone ale țării și cu alte țări ale lumii. Termenul vine din latină, de la "transportare", trans (peste) și portare (însemnând a purta sau a căra).

Transportul este o activitate care a apărut odată cu existența omului. Limitele fizice ale organismului uman în privința distanțelor ce puteau fi parcurse pe jos și a cantității de bunuri ce puteau fi transportate, au determinat, în timp, descoperirea unei game variate de căi și mijloace de transport. Transportul facilitează accesul la resursele naturale și stimulează schimburile comerciale.

Sectorul transporturi are diverse aspecte. Simplificând și generalizând se poate discuta de trei mari ramuri: infrastructură, vehicule, gestiune.

Infrastructura de transport cuprinde toată rețeaua de transport (străzi, autostrăzi, căi ferate, canale navigabile, culoare de zbor, conducte, etc.) și terminalele (aeroporturile, stațiile feroviare, autogările, etc).

Vehiculele, de toate tipurile: autovehicule, trenuri, vapoare, etc, impreună cu toate aspectele ce țin de proiectare, construcție, diagnoză și exploatare a autovehiculelor, trafic rutier, management.

Gestiunea transporturilor, de competența ingineriei transporturilor și ingineriei proiectării rețelelor și sistemelor de transport, ce are ca scop optimizarea sistemelor de transport, creșterea siguranței transporturilor, protejarea mediului, etc.

Importanţa căilor de transport, asigură:

-Fluxul de materii prime între bazinele de resurse şi centrele de prelucrare;

-Transportul produselor finite către pieţele de consum;

-Circulaţia oamenilor şi mărfurilor în spaţiul geografic;

-Fluxul de informaţie care asigură cunoaşterea şi evoluţia civilizaţiei.

Transporturile au avut din totdeauna un rol major în viaţa oamenilor şi în dezvoltarea civilizaţiilor umane. Toate activităţile implică deplasarea în spaţiu a bunurilor create de aceştia. Oamenii au căutat continuu soluţii pentru ca transportul să fie cât mai rapid şi sigur, indiferent în ce mediu se desfăşoară (apă, aer, sau pe pământ). Astfel, în funcţie de mediul în care activează, s-au dezvoltat şi perfecţionat, de-a lungul timpului, 4 tipuri principale de transport: terestru, naval, aerian şi special (prin conducte sau cabluri). Fiecare dintre aceste 4 tipuri este structurat şi organizat astfel încât să funcţioneze în cadrul unor reţele de transport.

Transportul este organizat, în funcţie de specificul căilor de transport construite pe pământ în:

-transport rutier (auto);

-transport feroviar.

În general, orice reţea de transport este alcătuită din:

Căi de transport: terestre (drumuri, străzi, autostrăzi), aeriene (rute de zbor), pe apă (mări, oceane, canale, navigabile, fluvii etc.)

Noduri (gări, autogări, aeroporturi, porturi etc.)

Terminale (locuri în care se termină căile de transport). Transportul între noduri şi terminale se realizează pe căile de transport prin intermediul mijloacelor de transport (autovehicule, nave maritime, avioane, trenuri etc.)