Oferta Alpină din Nordul Italiei

Aşezare, relief

Italia este aşezată în Europa de Sud in Peninsula Italică, având aproximativ

301 252 km2. Limite: Elveţia, Austria(N), Slovenia, M.Adriatică(E), M.Ionică(S), M.Mediterană, M.Tireniană, M.Ligurică, Franţa(V).

Relieful: Această ţară cuprinde o parte continentală, formată din versantul intern al arcului Alpilor şi din Câmpia Padului, şi o altă peninsulară ocupată de lanţul muntos al Apeninilor, de dealuri şi de înguste câmpii litorale; se adaugă o serie de insule, între care Sardinia; Sicilia; Elba.

Alpii Italieni aflaţi în Nord, incluzând Alpii Penini cu Monte Rosa(4638m.alt.max.), Alpii Piemontezi (vârful Gran Paradiso 4 061 m. alt. max.), Alpii Lombarzi şi Alpii Veneţieni, formează un arc in nordul ţării, de la Riviera Ligurică către Austria si Slovenia, fiind intrerupt de lacurile glaciare: Como, Maggiore, Garda si de văile apelor ce-i fragmentează. Se prezintă sub forma unui zid masiv, desfăşurat pe circa 1 200 km pe direcţia Vest-Est, ce apără teritoriul de vânturile reci din nord.

MunţiiApenini, munţi calcaroşi, formează coloana vertebrală a Italiei peninsulare şi sunt întrerupţi de văile apelor in special de Arno si Tibru , cât si de platouri, cei mai inalţi fiind in E (masivul Gran Sasso si Abruzzi - 2941m. alt.). Au vulcani stinşi şi activi (Vezuviu 1277m. la 8 km S-E de Napoli) şi ocupă cea mai mare parte a peninsulei continuându-se şi în insula Sicilia. Sunt fragmentaţi, prezintă altitudini mai scăzute decât Alpii (altitudinea maximă în vârful Gran Sasso d’Italia 2 914 m) şi sunt cunoscuţi prin caracteristicile lor vulcanice (inclusiv cei actii: Vezuviu, Etna).

Italia insulară are un relief predominant muntos şi cu vulcani activi care erup periodic (Etna 3345m in N-E Siciliei).

Câmpii întinse sunt in vest, in Campania si in Apulia. Intre câmpiile de coastă si Apenini sunt zone colinare.

Clima: Clima este mediteraneeană in peninsulă si in insule, cu veri secetoase şi calde, iar iernile - ploioase şi blânde, iar în partea continentală (C.Padului), climă temperat-continentală cu ierni relativ reci şi veri călduroase.

Temperatura medie anuală este (in ianuarie si iulie) de 1°C si 7°C in Alpi, 1°C si 24°C la Milano, 10°C si 25°C la Roma, 18°C si 27°C in Calabria.

Precipitaţiile sunt de 1520 mm/an in Alpii de vest si peste 2000 mm/an in Alpii de est, 500mm/an in valea Padului , Toscana , Latium si sub 500 mm/ an in Apulia, sudul Siciliei si Sardinia .

Reţeaua Hidrografică: Italia are o reţea hidrografică bogată cu râuri în general scurte şi numeroase lacuri. Foarte multe izvorăsc din Alpi si străbat Câmpia Padului. In general sunt scurte,cu debit bogat iarna si scăzut vara. Aduc aluviuni in câmpii . Padul si Adige in nord (se varsă in M.Adriaticâ), Arno in vest(se varsă in M.Liguricâ)si Tevere(Tibru) in vest (se varsă în M.Tireniană).

Reţeaua hidrografică este foarte densă, cu excepţia sectoarelor calcaroase. Debitul râurilor atinge valori ridicate, provenind mai ales din topirea zăpezilor,producând creşteri de nivel in luna mai, cât şi din topirea gheţarilor de care se leagă maximul de nivel din august.

Râurile din Alpii de sud vest, cu influenţa climatică mediteraneeană, prezintă creşteri de nivel iarna. Lacurile sunt numeroase, majoritatea având cuvete de origine glaciară.

Debitul bogat si frecventele rupturi de pantă din profilul longitudinal fac din râurile alpine o importantâ sursâ de hidroenergie, valorificată pe scara largă, servind totodată şi pentru irigaţii.

Vegetaţia, solurile si fauna sunt de tip temperat montan,cu etajare pe verticală si cu particularităţi regionale ce decurg din cele structurale si climatice.

Italia are o mare biodiversitate, după latitudine si altitudine, 18% din teritoriu este ocupat de păduri (mai ales de fag, stejar, frasin, castan, măslin, mirt, leandru).

Pâna in jur de1200 m. altit., munţii sunt populaţi si cultivaţi urcând chiar pană la 1600m. pe laturile sudice.

Mai sus urmează etajul pădurilor de foioase si al celor mixte de fag si brad, care se opreşte in jur de 1800m. Pinus silvestris apare raspândit peste tot etajul coniferelor avansând pana la 2000m. Urmează etajul subalpin cu păşuni si arbuşti: Jneapăn, ienuper, rododendron, etc. după care , de la 2200 - cel alpin format din ierburi, muşchi, licheni care formează uneori tubării.

Fiind un climat umed si răcoros cresc păduri de foioase dar si păduri mixte(foioase si conifere). Mari suprafeţe de pădure au fost defrişate si au crescut in loc arbori mici si arbuşti; vegetaţie de tip maquis. Pe pantele munţilor si pe platouri, păşuni alpine. Domeniul stâncăriilor este extins, ca şi cel al zăpezilor veşnice si al gheţarilor.

Fauna este cea corespunzătoare biotopurilor menţionate, lupul, pisica sălbatică, iepurele, capra de mute, muflonul, broasca ţestoasă, ariciul, păsări si reptile numeroase, ca element specific, remarcându-se marmota alpină.

In ape este prezent păstravul.

Populaţia: Ţara numără aproximativ 56 411 000 locuitori (1861: 22 182 000 locuitori; 1901: 32 965 000 loc; 1961: 50 623 000), natalitatea 9,80/00, mortalitatea 9,60/00, populaţia urbană fiind de 69%.

Oraşe principale după numărul de locuitori:

Roma-capitala 2 791 000 loc., Milano 1 432 000 loc., Napoli 1 206 00 loc., Torino 992 000 loc., Palermo 734 000 loc., Geneva 701 000 loc., Bologna 412 000 loc., Florenţa 408 000 loc., Catania 364 000 loc., Bari 353 000 loc., Venezia 318 000 loc.

Italieni sunt circa 95%, peste 30 000 000 de italieni sunt cetăţeni ai altor ţări. Populaţia este concentrată în mare parte în jumătatea nordică şi în deosebi în Câmpia Padului şi în zona apropiată (cu focarele Milano, Torino, Bolognia, Venezia). În Sud (Mezzogiorno), principala concentraţie de populaţie este cea din jurul oraşului Napoli. Cele mai puţin populate zone sunt Alpii, insula Sardinia şi sectorul peninsular la S de Napoli.

Culte: Catolicism - 95%, protestantism, ortodoxism.

Economia: Ţară cu economie dezvoltată, locul 5 pe glob din care industriei îi revine un rol crescând: concentrează ⅓ din populaţia activă şi contribuie cu 1/3 la PNB şi înregistrează cel mai ridicat ritm de creştere dintre ţările membre U.E. Foarte diversificată şi bazată în cea mai mare parte pe materiile prime din import. Este mai dezvoltată în Nord (peste 80% din producţia industrială se află concentrată în triunghiul Torino-Milano-Genova, care acoperă mai puţin de 1/3 din suprafaţa Italiei) şi mai puţin dezvoltată în Sud (Mezzogiorno).

În afară de ramurile tradiţionale, textilă şi alimentară se remarcă industria constructoare de maşini (autovehicule, nave maritime, electronică şi electrotehnică, diverse aparate şi utilaje), petrochimia, siderurgia.