Traseu de importanță turistică națională - Valea Jiului - Banat - Apuseni

Itinerariu pe scurt:

Ziua I: ora 6.30 – Întâlnire în parcarea de la Ateneu (în faţa restaurantului Cina) deplasare pe ruta: Piteşti – Râmnicu Vâlcea – Horezu (vizitarea mânăstirii Hurezi) – Târgu Jiu (vizitarea monumentelor sculptate de Brâncuşi – Coloana Infinitului, Masa Tăcerii,Poarta Sărutului).Se continuă drumul pe ruta Bumbeşti Jiu- Valea Jiului – Mânăstirea Lainici (vizitare)– Petroşani – Haţeg – Călan – Simeria – Orăştie – staţiunea Geoagiu-Băi. Cazare şi cina la hotel Diana 2* (www.hotel-diana.ro)

Ziua II: După micul dejun vom pleca pe traseul Simeria – Deva (urcare cu telecabina în cetatea Devei) – Hunedoara (Castelul Huniazilor) – Haţeg – Ulpia Traiana Sarmisegetuza (vizitarea ruinelor cetăţii) – Caransebeş – Reşiţa – Masivul Semenic. Cazare şi cină la hotel Rândunica 2* pe malul Lacului Văliug (www.hotel-randunica.ro)

Ziua III: După micul dejun vom pleca pe traseul Reşiţa (Muzeul Locomotivelor) – Lugoj (vizitare) – Staţiunea Buziaş (vizitare) – Timişoara(vizitare) – Arad (vizitare) – Pâncota – Ineu – Sebiş – Cetatea Desna (vizitare) – Staţiunea Moneasa. Cazare şi cină la hotel Parc (3*– www.statiuneamoneasa.ro)

Ziua IV: După micul dejun vom vizita staţiunea Moneasa. Ne vom continua apoi drumul pe traseul Vârfurile – Vaşcău – Ştei – Chişcău (Peştera Urşilor) – Beiuş – Stâna de Vale – Iadolina – Beiuş – Câmpeni pe Valea Arieşului –Turda –Feleacul – Cluj Napoca. Cazare şi cină la complex hotelier Napoca 2* (http://pages.astral.ro/hotelnapoca)

Ziua V: După micul dejun vom vizita Clujul . Plecare pe traseul Turda – Aiud – Alba Iulia (Sala Tronului,Celula lui Horea,Catedrala Reîntregirii Neamului )- Sibiu (vizitare oraş)- Valea Oltului (mânăstirea Cozia) – Căciulata – Râmnicu Vâlcea – Piteşti – Bucureşti (sosire în parcarea de la Ateneu în cursul serii).

Preţul include: Nu sunt incluse în preţ:

-transport cu autocar clasificat minim 2 *;

-4 nopţi cazare cu demipensiune în hoteluri de 2* şi 3*;

-însoţitor de grup din partea agenţiei pe traseu. -intrările la obiective turistice;

-alte servicii decât cele menţionate;

-supliment grup de 30 persoane;15euro dacă este cazul;

-supliment cameră single 30euro

Durata excursiei : 9.01.2008- 12.01.2008; loc în cameră dublă – 25euro;

-tariful se poate achita şi în lei la cursul BNR +1% din ziua plăţii integrale;

-plata se poate face în maxim 3 rate;

-agenţia poate modifica traseul în funcţie condiţiile meteo sau de alte situaţii neprevăzute.

Descriere amănunţită:

Ziua I: Obiective vizitate – prezentare:

Mânăstirea Hurezi :

Între 1678 şi 1725 arta românească a cunoscut o fază de înflorire artistică şi culturală creându-se un stil caracteristic, denumit "stil brâncovenesc" după numele domnitorului român Constantin Brâncoveanu (1688-1714). Această perioadă a artei româneşti reprezintă un ultim moment de sinteză şi înflorire a artei postbizantine într-o epocă în care arta rusească, sârbă sau greacă, la fel ca şi arta din Principatele Române, era încă fidelă tradiţiei ortodoxe.

În această perioadă domni - ca Şerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu, Nicolae Mavrocordat, mitropoliţi ca Varlaam, Theodosie, Antim Ivireanu, episcopi ca Ştefan Mitrofan, stareţi ca arhimandritul Ioan de Hurezi, Ilarion de Cozia şi erudiţi ca fraţii Greceanu, Radu Popescu, Constantin Cantacuzino ("stolnicul" - mare dregător ce avea în grijă masa domnească şi era şeful bucătarilor, al pescarilor şi grădinarilor) realizează în acelaşi timp o amplă şi sistematică operă de reactualizare a tradiţiei bizantine în formele şi substanţa sa. Filonul bizantin şi ortodox al artei româneşti se întăreşte: în cercurile grecofile de la curtea domneasca a avut loc o adevărată Renastere bizantină, pictura murală şi iconografică şi-au recâştigat caracterul academic paleolog. Stucaturile, sculptura în lemn şi piatră, broderiile de tadiţie bizantină, ţesăturile orientale sau italieneşti sunt de o somptuozitate ieşită din comun, unde coexistă Bizanţ, Orient şi Baroc laolaltă. Dar chiar şi în acel secol baroc, componenta clasică a artei bizantine, transmisă celei din Principatele Române, rămâne trăsătura stilistică dominantă a artei româneşti. Elementele orientale şi baroce din decorarea în piatră, orfevrăria, sculptura în piatră şi stuc împrumută o notă particulară şi pitorească artei româneşti din această perioadă, dar aceste trăsături împrumutate artei din epocă nu vor modifica cu nimic caracterul său postbizantin.

Unică în sud-estul Europei, această sinteză postbizantină şi-a găsit cea mai autentică expresie în mânăstirea Hurezi. Situată în judeţul Vâlcea, în regiunea subcarpatică a Olteniei; Hurezi, reprezintă începând cu secolul al XIV-lea când a existat o viaţă monahală intensă datorită altor două mânăstiri - Cozia şi Arnota ale căror biserici au servit drept morminte domneşti -, un ansamblu monahal complex comparabil marilor mânăstiri de la Muntele Athos. "Biserica Mare", adică biserica principală a mânăstiri, destinată să devină loc de odihnă veşnică al domnitorului Constantin Brâncoveanu şi al familiei sale, ar fi trebuit să primească într-o zi rămăşiţele sale pământeşti.