Dezvoltarea Bazei Materiale a Turismului în Județul Gorj

INTRODUCERE

Baza materială a turismului, numită generic și structuri de primire turistice, cuprinde totalitatea mijloacelor materiale de care se folosește turismul pentru realizarea funcțiilor sale economice și sociale.

În acest context sunt luate în vedere atât mijloacele materiale specifice turismului, cât și cele comune, aparținând altor ramuri.

În cadrul bazei materiale a turismului, spațiile de cazare, alimentație pentru turism, agrementul etc., prin numărul, capacitatea și structura lor, reflectă în cea mai mare măsură, gradul de dotare și dezvoltare turistică în ansamblu sau la nivel teritorial.

Valorificarea patrimoniului turistic al unei țări, regiuni sau zone geografice etc., implică în prealabil asigurarea unor condiții minime pentru deplasarea, sejurul și petrecerea agreabilă a timpului de către turiști.

Îmbinarea acestor elemente minime are ca rezultat polarizarea fluxurilor turistice spre acele destinații care oferă vizitatorilor cea mai mare satisfacție într-o călătorie de vacanță.

În primul capitol, am dezbătut din punct de vedere turistic, Judeul Gorj cu resursele și formele sale de turism specifice.

Județul Gorj se găsește în sud-vestul țării, în nordul Olteniei, pe Jiul Mijlociu. Paralela 45 traversează județul prin mijloc și la sudul municipiului Târgu-Jiu, vecinii săi sunt la nord județul Hunedoara, la nord-vest județul Caraș-Severin, la est sud-est și sud vest județele Vâlcea, Dolj și Mehedinți, având o suprafață de 5602 kmp, 2,3% din teritoriul României, situându-se pe locul al 21-lea din punct de vedere al suprafeței.

Relieful județului este divers, conținând trei trepte importante: munți, dealurile sub-carpatice și extremitatea nordică a Podișului Getic, munții acoperă 30 % din suprafața județului.

Vârfurile înalte ale Munților Parâng acoperă mai mult de 1000 kmp, cea mai înaltă altitudine este atinsă de vârful Parângul Mare (2518 m), al doilea ca înălțime în Carpații Românești. Masivul Vulcan continuă Munții Parâng spre vest coborând lin de la 1990 m (Vf. Starja 1870m , Vf. Oslea 1945 m) la 600 m altitudine.

Dealurile subcarpatice (400-800 m altitudine) se întind de la Olteț până la Motru, unde fac legătura cu munții.

La sud de zona subcarpatică, relieful este încă înalt, dealurile Podișului Getic sunt ca niște creste care coboară spre sub.

Clima este temperat-continentală cu ușoare influențe mediteraneene, cu temperatura anuala medie de 10,3 C.

Județul este sub influența maselor de aer din vest și sud-vest care aduc aer cald și uscat. Bazinul hidrografic al județului Gorj cuprinde râul Jiu (cursul mijlociu) care curge prin Pasul Lainici, până la confluența cu râul Gilort, adunând apele pe o suprafață de 10469 kmp, Jiul își mărește debitul primind apele râurilor Tismana, Orlea, Bistrița, Jales, Susița, Sadu, Amaradia, Cioiana. Alte râuri importante ale județului sunt: Gilort, Olteț și Motru.

Lacuri glaciare sunt Gălcescu, Tauri, Slăveciu, Mija, Pasărea și Godeanu. Diversitatea geografică a teritoriului județului duce și la o diversitate a resurselor minerale: cărbune (antracit, grafit, lignit), petrol, gaze naturale, marmura, calcar, marna, etc.

Pădurile care acoperă 43,5% din suprafața județului asigură cantități mari de lemn și adapostesc un vânat diversificat și bogat.

În cel de-al doilea capitol, am dezbătut tema cu privire la dezvoltarea bazei materială existentă în Județul Gorj.

În literatura de specialitate baza materială a turismului mai este prezentată şi sub denumirea de facilităţi turistice: de transport şi comunicaţii, de cazare, de alimentaţie; sportive; de agrement şi distracţie; cultural-artistice; de telecomunicaţii, de servicii cu caracter general (prestări de servicii); de organizare a odihnei şi recreerii (agenţii de turism, birouri de informaţii turistice); speciale (puncte de frontieră şi control vamal, muzică de promenadă); de gospodărie comunală etc.

Structurile de primire turistice se clasifică astfel: structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare turistică, structuri de primire turistice cu funcțiuni de alimentație publică, structuri de primire turistice cu funcțiuni de agrement și structuri de primire turistice cu funcțiuni de transport.

Cazarea constituie componenta importantă a bazei materiale a turismului, ea condiţionează dezvoltarea de ansamblu a turismului, circulaţia turistică în teritoriu, volumul activităţii turistice şi eficienţa acestui domeniu.

În Județul Gorj structurile de primire turistice prezintă un trend variat, fiind compuse din diferite forme și tipuri de cazare.

Prin capacităţi de cazare se înţeleg acele dotări de bază materială care asigură înnoptarea şi odihna turiştilor pe o anumită durată de timp, în baza unor tarife determinate, diferenţiate în funcţie de gradul lor de confort, perioada de an (sezon) în care sunt solicitate serviciile de cazare şi îndeplinesc, după caz, şi alte funcţii caracteristice (alimentaţie, agrement, informare, intermediere, alte servicii).

Trăsătura caracteristică a bucătăriei din această zona este condimentarea excesivă, în care predomină ardeiul iute. Datorită acestui fapt, un comentator al bucătăriei româneşti afirma că încercarea mâncărurilor olteneşti este un act de curaj.

Mancarea este servită în străchini smălţuite alături de ulcioare pline cu rachiu. În bucătăria gorjenească se prepară foarte multe ciorbe de pui, legume, praz, loboda sau ştevie, se foloseşte adesea carnea de porc sau peşte şi ceva mai rar carnea de vită şi vânatul.

La frumusețile peisagistice din județul Gorj contribuie așezarea geografică în imediata apropiere a masivelor muntoase Parâng, Godeanu și Cernei, locuri în care natura este surprinsă în cele mai inedite ipostaze.

Numeroase peșteri și chei, păduri cu rarități și plante endemice, sunt locuri în care turiștii revin, atrași de acest pitoresc colț de țară. Datorită interesului lor științific, unele obiective naturale au fost declarate monumente ale naturii.

CAPITOLUL 1. PREZENTAREA TURISTICĂ A JUDEȚULUI GORJ

1.1. Resursele naturale și antropice specifice zonei

Teritoriul judeţului Gorj este situat în partea de sud-vest a României, în nordul Olteniei pe cursul mijlociu al Jiului, fiind limitat la nord de paralela 45 latitudine nordică în Vârful Parângu Mare și la sud de paralela 44 latitudine nordică în apropiere de localitatea Ţânţăreni.

Limita estică se află în apropierea localităţilor Alimpeşti si Polovragi pe lângă care trece meridianul 23 longitudine estică, iar limita vestică e reprezentată de Vârful Dobru din munţii Godeanu, situat pe meridianul 22 longitudine vestică.

Gorjul se învecinează în partea de est cu judeţul Vâlcea, în partea de sud cu judeţele Dolj și Mehedinţi, în partea de vest cu judeţele Mehedinţi și Caraş-Severin iar în nord cu judeţul Hunedoara.

Judeţul Gorj este organizat, din punct de vedere administrativ, în două municipii (Târgu Jiu care este şi reşedinţa de judeţ şi Motru), 7 oraşe (Bumbeşti-Jiu, Novaci, Rovinari, Târgu Cărbuneşti, Tismana, Turceni şi Ţicleni) şi 61 comune, şi se învecinează în nord cu judeţul Hunedoara, în est cu judeţul Vâlcea, în sud cu judeţul Dolj şi în vest cu judeţele Mehedinţi şi Caraş-Severin.

Prin originalitatea și frumusețea creației populare pe aceste meleaguri, prin caracteristicile proprii ale civilizației și culturii, Gorjul ar trebui să se situeze printre județele cu afluența cea mai mare de turiști.

Stravechi teritoriu românesc, cu însemnate mărturii de viață și cultură din epoca dacică și romană, Gorjul cunoaște în veacul al XIII-lea frământările voievodatului lui Litovoi, iar mai târziu, în Câmpia Padeșului, adunarea, unde domnul Tudor a dat glas vestitei proclamații din 1821.