Valorificarea Potențialului Turistic al Județului Gorj

1.Localizarea si caracterizarea judetului.

Gorj, în variantă veche - Gorjii - își are originea în limba slavonă: Gore - „sus”, la care se adaugă Jii - jiu, rezultând Gorjii, adică Jiul în Amonte sau Jiul de Sus. La țară, bătrânii mai spun încă Jii în loc de Jiu (Jii este pluralul numelui Jiu, format prin unirea Jiului de Vest cu Jiul de Est care se unesc la Aninoasa, lângă Petroșani, Județul Hunedoara).

Județul Gorj este situat in sud –vestul României, in nord-vestul provinciei istorice Oltenia. Judetul având o suprafată de 5602 kmp, este intins de o parte și de alta a cursului mijlociu al râului Jiu.

Județul Gorj este unul dintre cele 41 de judete ale României. Reședința lui este municipiul Targu Jiu. Se împarte în nouă orașe (incluzând două municipii) și 61 de comune.Printre orasele care se numară în acest judet amintim: Bumbești-Jiu, Motru, Novaci, Rovinari, Târgu Cărbunești, Tismana, Turceni, Țicleni.

Prin pozitia sa,s-a aflat de-a lungul timpului într-o zonă de granită politico-administrativă (între Oltenia,Tara Românească si Transilvania sau Imperiul Austro-Ungar), dar și geografică și economică. Administrativ,se învecinează cu judetele Hunedoara la nord, Vâlcea la est,Dolj la sud, Mehedinti la sud-vest și Caras-Severin la vest.

Din punct de vedere economic, judetul Gorj se află în zonă de contact dintre economia montană,submontană și cea de campie. Prin specificul resurselor sale, Gorjul este unul dintre principalii furnizori energetici ai tării, atat sub formă de energie primară ( lignit,titei) cât și procesată (energie electrică și termică). Rata șomajului in 2004 era de 8,0 iar in 2008 se confrunta cu o sitiatie apropiata de 7,4 iar in ceea ce privește numarul șomerilor in 2008 judetul Gorj inregistra 5332 de șomeri.Rata medie a inflatiei in 2008 a fost de 0,5 iar in 2004 de 0,7.

2.Prezentarea potentialului turistic

a) RESURSE NATURALE

RELIEF:

Relieful judetului Gorj este unul variat. El partial acoperă 3 forme de megarelief distincte, după cum urmează: Dealurile Piedmontului Getic, Depresiunea Subcarpatică a Olteniei, Lantul Carpatic Meridional. La nivel de macrorelief, formele prezentate mai sus se grupează pe mai multe subdiviziuni. Astfel, Dealurile Piedmontului Getic sunt formate din: sectorul de vest pană la Târgu-Jiu ( Dealurile Motrului); sectorul dintre Jiu și Rosia de Amaradia; sectorul de est. Depresiunea Subcarpatică a Olteniei cuprinde Dealurile externe; Depresiunea externă sau depresiunea Târgu-Jiu – Câmpu Mare; Dealurile interne; Depresiunea internă.

Iar Lantul carpatic Meridional cuprinde sectorul dintre Motru si Jiu ( Muntii Vulcanului); sectorul dintre Jiu si Oltet ( Muntii Parâng); sectorul vest Oltet ( Muntii Negoveanu).

Muntii acoperă 30 % din suprafata judetului. Vârfurile înalte ale Muntilor Parâng acoperă mai mult de 1000 kmp. Cea mai înaltă altitudine este atinsă de vârful Parangul Mare (2518 m), al doilea ca înăltime în Carpatii Românești. Masivul Vulcan continuă Muntii Parang spre vest coborând lin de la 1990 m (Vf. Starja 1870m , Vf. Oslea 1945 m) la 600 m altitudine. Dealurile subcarpatice (400-800 m altitudine) se întind de la Oltet pană la Motru, unde fac legatura cu muntii. La sud de zona subcarpatică, relieful este încă înalt , dealurile Podisului Getic sunt ca niste creste care coboară spre sud.

Pe fondul mișcărilor tectonice, acest relief a fost determinat în mare masură de reteaua hidrografică ce străbate judetul de la nord la sud, prin procese de sculptogeneză.

CLIMA:

Datorită faptului că Judetul Gorj acoperă terenuri cu altitudini cuprinse între 90 si 2.518 m, datele climatice diferă mult de la o zonă la alta. Temperatura medie multianuala variază de la 10,8 0C (Cruset, Tăntăreni, Ionesti) la 10,2 0C (Tg.-Jiu) sau 4,5 0C în zona cea mai înaltă a Muntilor Vulcan-Parang-Negoveanu. Temperatura minimă absolută a fost de -17,2 °C, iar maxima absolută a fost de +34,3 °C.

Precipitatiile medii anuale sunt cuprinse între 585 mm (Tăntăreni) si 750 mm (Tg-Jiu), peste 1.500 mm în zona cea mai înaltă a Lantului Carpatic Meridional.

Vânturile dominante sunt din directia NV-S-SE, dar în general frecventa și intensitatea lor crește pe masură ce ne deplasăm spre nord.

HIDROGRAFIE:

Hidrologia judetului Gorj se caracterizează prin 3 aspecte esentiale: reteaua hidrografică,apele freatice si apele pluviale sau de suprafată.Reteaua hidrografică apartine în majoritate unui singur bazin colector, Jiul, care adună apele mai multor afluenti (Sadu, Tismana, Jiltu, Motru, Gilort, Amaradia) de pe o suprafată de peste 10 mii.Exceptie fac terminalele NE si NV ale judetului care sunt drenate de cursurile superioare ale Oltetului și Cernei.Mai există și importante lacuri naturale,precum lacul glaciar Călcescu, Slaveiu, Mija; sau antropice,ca Cearu, Cerna, Motru. Apa freatică se află la adâncimi diferite și în general se corelează cu forma de relief. Pe formele de relief înalte se află la adincimi de peste 10 m, pe terase și luncile înalte se află la adâncimi de 5-10 m, pe zonele joase la adâncimi de 3-5 m, iar în apropierea cursurilor de apă se afla la 0-3 m.

VEGETATIA:

Cea mai mare parte a Judetului Gorj se încadrează în zona de pădure, zonă care la rândul ei se etajează pe specii dominante: subzona pădurilor de Quercineae, subzona fagului si subzona pădurilor de conifere. Pe formele cele mai înalte, la peste 1.800 m altitudine întalnim zona pădurilor alpine. Din punct de vedere al vegetatiei naturale ierboase, predomină speciile mezofite acidofile.Vegetatia cultivată este de o mare diversitate, datorită conditiilor climaterice care permit acest lucru. Exceptând zona de munte, în Judetul Gorj se cultiva pe arii extinse plante cerealiere, legume, plante tehnice, specii pomicole, vită de vie, inclusiv unele specii de climă caldă.