Valorificarea potențialului turistic al Județului Gorj

Localizarea si caracterizarea zonei :

Judetul Gorj este situat în partea de sud-vest a tarii, în nord-vestul provinciei istorice Oltenia, este intins de o parte si de alta a cursului mijlociu al Jiului, care strabte judetul de la nord la sud. Se învecineaza cu judetele: Mehedinti ( la sud-vest), Caras-Severin (la vest), Dolj (la sud), Valcea (la est) si Hunedoara (la nord).

Prin pozitia sa geografica, judetul Gorj este un teritoriu de tranzit spre alte judete cu acces catre punctele de frontiera din vestul si sudul tarii, cu deschidere spre Serbia si Muntenegru, Bulgaria, Ungaria.

Suprafata este de 5.602 km² (2,4% din suprafata tarii), ce arata faptul ca este un judet de marime mijlocie, populatia la 1 ianuarie 2010 a fost de 380 061 de persoane, densitatea de 67,84 locuitori pe km2, din care 178 498 fac parte din mediul urban, iar restul de 201 563 din mediul rural.

Judetul Gorj este probabil unul dintre cele mai stabile judete din punctul de vedere al organizarii administrativ-teritoriale, modificarile post-decembriste fiind putine. Organizarea administrativa include 2 municipii (Targu-Jiu si Motru), 7 orase (Bumbesti-Jiu, Novaci, Rovinari, Targu-Carbunesti, Tismana, Turceni si Ticleni), 61 de comune si 411 sate ( dintre care 35 apartin oraselor si municipiilor); acestora le sunt adaugate cele 15 localitati componente ale oraselor Targu-Jiu, Motru, Rovinari si Turceni.

Accesul în judetul Gorj se poate face atat pe drumurile judetene, de care este traversat, dar si prin reteaua de drumuri nationale de buna calitate.Într-un interval de 2-5 ore se poate ajunge într-unul din marile centre ale tarii: Bucuresti, Timisoara, Craiova.

Reteaua rutiera însumeaza 2.225 km din care 625 km sunt modernizati; drumurile nationale cuprind 356 km. Gradul de acoperire este de 39,3 km – kmp.

Structura retelei rutiere la 31 decembrie 2010 se prezenta astfel:

• Drumuri nationale si europene – 383 km, din care modernizate: 317 km si cu îmbracaminti usoare rutiere: 44 km

• Drumuri judetene si comunale – 1.850 km, din care modernizate: 415 km si cu îmbracaminti usoare rutiere: 627 km

Teritoriul judetului este traversat de E 79 (DN 66): Budapesta – Oradea – Beius - Brad – Deva – Petrosani – Targu Jiu – Craiova – Bechet – Vidin – Sofia , cu o lungime totala de 535,4 km; dar si de E 70: Constanta – Bucuresti – Pitesti – Craiova – Drobeta Turnu Severin – Timisoara – Belgrad si E 60: Budapesta – Arad – Deva – Brasov – Ploiesti – Bucuresti – Giurgiu – Sofia – Atena.

Reteaua drumurilor nationale indicativ 67 se prezinta astfel:

• DN 67, cu desfasurare între municipiul Rm. Valcea – Horezu (jud. Valcea) – Targu Jiu – Motru (jud. Gorj) – Drobeta Turnu Severin (jud. Mehedinti), cu o lungima totala de 200 km si strabate cel mai pitoresc sector al judetului, de o bogatie etnoculturala;

• DN 67 B: Targu Jiu – Targu Carbunesti – Hurezani – Gradistea (jud. Valcea) – Dragasani (jud. Valcea);

• DN 67 C: Targu Jiu – Novaci – Sebes (jud. Alba) – transalpina;

• DN 67 D: Targu Jiu – Hobita – Baia de Arama (jud. Mehedinti), o ramificatie spre nord la Tismana, si alta catre sud la Motru;

În restul judetului circulatia se realizeaza printr-o ampla retea de drumuri judetene si comunale care asigura legatura cu multe localitati de interes turistic:

• DJ 673: Apa Neagra – Pades - Closani – Valea Mare (lacul omonim de pe raul Motru);

• DJ 663: Tismana – Gornovita – Pestisani, localitati cunoscute pentru valentele lor etnofolclorice;

• DJ 678 A: Poienari – Baia de Fier – Pestera Muierii – Valea Oltetului;

• DC 139: Runcu – Dobresti – Lelesti – Susita Verde, unde localitatile amintite au pastrat numeroase elemente etnofolclorice;

• DC 137: Runcu – Valea Sohodolului – Valea de Pesti (jud. Hunedoara), este un traseu transcarpatic nemodernizat, de un pitoresc aparte.

Reteaua de drumuri prezentata este completata si printr-o serie de drumuri forestiere care asigura accesul la mai multe puncte de interes turistic din zona montana.Unele dintre acestea prezinta în lungul lor peisaje naturale deosebite.Principalele drumuri forestiere de interes turistic sunt cele care se desfasoara în lungul vailor Oltetului, Galbenului, Gilortului, Sohodolului etc.