Valorificarea potențialului turistic al județului Gorj

Capitolul I – Localizarea şi caracterizarea zonei

Judeţul Gorj este situat în partea de sud-vest a ţării, în nordul Olteniei, având ca vecine judeţele Caraş- Severin în vest, Dolj în sud, Hunedoara în nord, Mehedinţi în sud-vest şi Vâlcea în est. Gorj ocupă o suprafaţă de 5.602 km² (2,4% din suprafaţa ţării), fiind un judeţ de mărime mijlocie, ce se suprapune aproape în întregime bazinului hidrografic al cursului mijlociu al Jiului,care străbate judeţul de la nord la sud.

Din anul 1998, judeţul Gorj face parte din Regiunea de Dezvoltare 4 Sud- Vest Oltenia, alături de alte judeţe ca Vâlcea, Mehedinţi, Olt şi Dolj.

Densitatea populaţiei în judeţul Gorj are o medie de 68,1 locuitori/km2. Reşedinţa se află în municipiul Tg-Jiu, existând alte 8 oraşe - Bumbeşti-Jiu, Motru, Novaci, Rovinari, Târgu Cărbuneşti, Ţicleni, Turceni, Tismana şi 64 de comune.

Reţeaua de transport a judeţului Gorj este de tip feroviar şi rutier.

Reţeaua feroviară are o lungime de 236 km, în totalitate în regim normal ; tronsonul de cale ferată de pe teritoriul judeţului face legătura dintre 2 magistrale feroviare Bucureşti – Craiova – Timişoara şi Bucureşti – Braşov – Arad, prin tronsonul Filiaşi – Târgu Jiu – Petroşani – Simeria. O altă cale ferată Târgu Jiu – Rovinari – Turceni străbate vestul judeţului şi accede magistrala Bucureşti – Timişoara.

Reţeaua rutieră însumează 2.199 km din care doar 610 km sunt modernizaţi; drumurile naţionale cuprind 356 km. Teritoriul judeţului este traversat de E 79 (DN 66): Oradea – Beiuş – Deva – Petroşani – Târgu Jiu – Filiaşi – Craiova – Calafat, cu o lungime totală de 535,4 km. Un alt drum naţional important este DN 67, cu desfăşurare între municipiul Rm. Vâlcea – Horezu (jud. Vâlcea) – Târgu Jiu – Motru (jud. Gorj) – Drobeta Turnu Severin (jud. Mehedinţi), cu o lungime totală de 200 km şi străbate cel mai pitoresc sector al judeţului şi de o mare bogăţie etnoculturală.

Conform datelor recensământului populaţiei din anul 2002 populaţia totală se cifra la 387. 335 locuitori, iar pentru anul 2007 numărul populaţiei cu statut legal de reşedinţă în Gorj era de 381.643 locuitori, cu o scădere continuă evidentă faţă de 1992 când au fost înregistraţi 401.021 locuitori.

În anul 2007, din totalul populaţiei 47,03% se regăsesc în mediul urban, iar 52,97% în mediul rural. Din numărul total: 188.538 locuitori reprezintă sexul masculin, iar 193.105 de sex feminin; pe medii de locuire 179.515 sunt în mediul urban şi 202.128 în cel rural. Pe grupe de vârstă ponderea de peste 45 % a populaţiei între 20-59 ani exprimă potenţialul de forţă de muncă al judeţului.

Populaţtia ocupată civilă pe activităţi ale economiei naţionale în judeţul Gorj, între anii 2003-2007, a fost:

Anul 2003 2004 2005 2006 2007

Total economie 144,9 142,4 138,5 136,4 139,6

Hoteluri şi restaurante 1,6 2,2 2,5 2,2 2,4

Din tabelul de mai sus se poate observa că între anii 2003-2006 numărul populaţiei ocupată pe activităţi ale economiei naţionale a scăzut, faţă de numărul pupulaţiei ocupată în hoteluri şi restaurante, care până în anul 2005 a crescut, apoi a suferit o scădere şi apoi a cresut la loc în 2007.

Rata şomajului în judeţul Gorj între anii 2003-2007 a fost:

Anul 2003 2004 2005 2006 2007

Total 9,1 8,0 9,3 8,8 5,5

Bărbaţi 8,7 7,3 8,6 8,0 5,9

Femei 9,5 8,6 10,0 9,6 5,2

Rata şomajului, conform tabelului, nu este constantă, crescând şi scăzând alternativ, dar cea mai substanţială scădere este în anul 2007, cu mai bine de 3 procente.

Câştigul salarial nominal mediu lunar în judeţul Gorj între anii 2003-2007 a fost:

- RON/salariat -

Anul 2003 2004 2005 2006 2007

Total economie 587 667 871 965 1152

Hoteluri şi restaurante 287 292 344 343 491

Din tabelul de mai sus se poate observa o creştere de la an la an a câştigului salarial mediu pe locuitor, pe întreaga economie.

Capitolul II- Prezentarea potenţialului turistic

2.1. Resurse naturale

Relieful zonei cuprinde masive montane, zona dealurilor submontane şi o zonă colinară extinsă în jumătatea sudică a judeţului.

Masivele montane prezente în judeţ fac parte din grupa Carpaţilor Meridionali. Existenţa unor roci foarte rezistente, granite, şisturi cristaline, calcare, în zona montană au creat numeroase văi şi culoare extrem de spectaculoase devenite obiective de interes turistic. În zonă există platouri de nivelare ce au favorizat dezvoltarea unor localităţi în zona montană şi pot constitui un avantaj în exploatarea turistică a zonei ca una turistică. Expunerea sudică a zonei creează un cadru favorabil dezvoltării turismului, cu perspective pentru turismul montan, de agrement şi turismul ecologic în sezonul estival. Pe teritoriul judeţului se desfăşoară dealurile Subcarpaţilor Getici, cu două aliniamente de dealuri, cu altitudini medii între 300-600 m.

Reţeaua hidrografică aparţine în majoritate unui singur bazin colector, Jiul, care adună apele mai multor afluenţi (Sadu, Tismana, Jilţu, Motru, Gilort, Amaradia, etc.) de pe o suprafaţă de peste 10 mii km2. Excepţie fac extremităţile NE şi NV ale judeţului, care sunt drenate de cursurile superioare ale Olteţului şi Cernei. Reţeaua hidrografică este completată de o serie de lacuri majoritatea antropice. Apele de adâncime sunt de mai multe tipuri: termale, semi-termale bicarbonatate, carbogazoase, feruginoase, sulfatate clorurosodice, fiind slab utilizate în scopuri curative.