Valorificarea potențialului turistic al județului Caraș Severin

DESCRIEREA AŞEZĂRII

Situat în partea de sud vest a României, judeţul Caraş-Severin are o suprafaţă de 8.520 kmp, ceea ce reprezintă 3,6% din suprafaţa ţării şi cuprinde 2 municipii, 6 oraşe, 69 de comune cu 188 de sate. Are ca vecini la est judeţul Gorj, la sud-est Mehedinţi, la nord-est Hunedoara, iar la nord-vest Timiş.

Din punct de vedere al mărimii, judeţul Caraş-Severin este al treilea din ţară. Geografic, în judeţul Caraş-Severin se află toate cele trei trepte de relief clasice ale pământului românesc. Ponderea treptelor de relief în teritoriul judeţului este sensibil diferită de cea în cadrul teritoriului naţional, unde munţii ocupă 31%, dealurile 36%, iar câmpia 33%. Pe teritoriul judeţului munţii ocupă 65,4%, dealurile au o extindere mică, ocupând 10,8%, iar depresiunile 16,5%. Pe ultimul loc se află câmpiile, care deţin 7,3% din suprafaţă.

În aceste condiţii judeţul poate fi considerat un judeţ de munţi.

Limitele judeţului, în cea mai mare parte convenţionale, îl despart de vecinii săi care sunt: la sud şi sud-vest Iugoslavia, nord-vest judeţul Timiş, nord-est judeţul Hunedoara, la est judeţul Gorj, iar la sud-vest judeţul Mehedinţi.

Industria din Caraş-Severin reprezintă o componenta importantă a economiei naţionale şi este concentrată în municipiile şi oraşele judeţului. Motoarele şi generatoarele electrice, motoarele Diesel, turbinele hidraulice, motoarele navale şi oţelurile produse în municipiul Reşiţa sunt cunoscute în întreaga lume. Oţelul produs la Reşiţa se regăseşte în structura Turnului Eiffel şi a podului de la Cernavoda. Municipiul Caransebeş contribuie la producţia industrială a judeţului prin fabricarea boghiurilor pentru locomotive şi industria de fabricare a lemnului. Mineritul este bine reprezentat prin exploatarea cărbunelui la Anina şi a minereurilor metalifere la Moldova Nouă.

Accesul în judeţ se poate face pe cale terestră, pe drumul european E 70, E 64 şi pe drumurile naţionale DN 57, DN 58 DN 58b şi o numeroase drumuri judeţene. De asemenea pe magistralele 1,2,3 de cale ferată si pe calea aerului, în oraşul Caransebeş existând aeroport.

Judeţul are o populaţie de 360.000 locuitori, concentraţi în jurul oraşelor mai mari, printre care putem aminti Reşiţa (cu veche tradiţie industrială), Anina, Băile Herculane, Bistra, Bocşa, Caransebeş, Moldova Nouă, Oraviţa.

2.ANALIZA POTENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI

Din punct de vedere geografic, în judeţul Caraş-Severin se află toate cele trei trepte clasice, predominând însă relieful muntos care ocupă 65% din teritoriu, fiind reprezentat de Munţii Banatului, Munţii Ţarcu-Godeanu şi Munţii Cernei. Relieful muntos creşte în altitudine de la vest spre est, culminând în Munţii Godeanului, cu înălţimile lor de 1600-2200m, se ridică cu mult deasupra părţii sudice a Munţilor Poiana Ruscă şi a munţilor Semenic, Almăj, Locvei, Aninei, şi Dognecei, care au înălţimi cuprinse între 600 şi 1400m. Aceşti munţi sunt separaţi de culoarele depresionare Bistra şi Timiş-Cerna. Spre vest se întind Dealurile Oraviţei, Doclinului şi Sacoş-Zagujeni, precum şi o porţiune restrânsă a Câmpiei Timişului. Cea mai mică altitudine a judeţului se găseşte în zona localităţii Drencova, fiind de aproximativ. 76m, iar maximul se înregistrează în Vârful Gugu din munţii Godeanu la 2.291m.

Clima este temperat continentală, în sud resimţindu-se nuanţe de clima submediteraneană, iar dintre vânturile mai frecvente aici se întâlnesc austrul, cald şi uscat, ce bate dinspre sud-vest si Casova, vânt violent ce bate dinspre apus;

Cursurile de apă sunt reprezentate de predominarea Dunării cu o mare densitate, dar şi a Timişului, a Carasului, Nerei, Cernei.

Obiective turistice

Munţi

Munţii Semenic, formaţi din culmi netede şi domoale care îmbie orice drumeţ la recreere şi oferă condiţii bune pentru schi (zăpada durează până în luna martie). Ascensiunile sunt uşoare şi se pot face aproape din toate direcţiile;

Munţii Cernei, ale căror culmi calcaroase se întind până lângp Băile Herculane.

Munţii Aninei, cu numeroase chei şi depresiuni carstice.

Peşteri

- Peştera Comarnic, fiind cea mai lungă peşteră din Banat (4040 m), declarată monument al naturii. Sălile, de dimensiuni uriaşe, sunt legate printr-o vastă reţea de galerii,dispuse pe doua etaje.

- Peştera Buhui, include unul dintre cele mai lungi cursuri subterane din RomâniaPeştera Popovăţ, un monument al naturii

- Peştera Liliecilor, Pestera Hoţilor, Peştera Voinii, Peştera Mică, Peştera Mare.

Chei si defilee

- Defileul Dunării (Portile de Fier) - cel mai lung defileu din România (peste 100 km),

- Defileu dintre Baziaş şi Drobeta Turnu Severin.

- Cheile Nerei, cele mai lungi (peste 19 km)

- Cheile Caraşului,au aspect de canion şi se situează pe locul doi în România,ca lungime (19 km)

- Cheile Corcoaia, extrem de interesante prin pereţii lor verticali (înalţi de peste 150 m) şi prin multitudinea de forme pe care le cuprind. Formează rezervaţie geologică.

- Cheile Minişului (peste 14 km lungime);

- Cheile Cernei.

Lacuri

- Portile de Fier I

- Lacul Dracului

- Lacul Buhui - subteran, format prin obturarea unor galerii din peştera Buhui;

- Iezerul Tarcu - glaciar la nord de vf. Tarcu.

Rezervatii si monumente ale naturii

- Domogled-Valea Cernei - zonă care include mai multe rezervaţii şi monumente ale naturii (rezervaţii floristice, faunistice, peisagistice), pe ambii versanţi ai râului Cerna.

- Schitu - rezervaţie botanica pe Valea Ciclovei;

- Valea Mare - rezervaţie botanică ce adaposteste specii mediteraneene-atlantice;

- Zervesti-cu narcise salbatice (langa Caransebes);

- Ruşchiţa - carieră de marmură.

Statiuni

- Baile Herculane este cea mai veche staţiune din România, atestată documentar în 153 e.n. O caracteristica a climatului de aici este aero-ionizarea negativă ridicată care măreşte rezistenţa organismului la bolile infecţioase şi reglează funcţionalitatea glandelor endocrine.