Turismul Religios și Posibilități de Dezvoltare a Acestuia în Județul Caraș-Severin

CAPITOLUL I

LOCUL ŞI ROLUL TURISMULUI RELIGIOS ÎN DEZVOLTAREA REGIONALĂ/LOCALĂ

În concordanţă cu aspectele mai sus prezentate, privind conţinutul şi

trăsăturile sale definitorii, turismul – înţeles ca ansamblul relaţiilor şi fenomenelor generate de satisfacerea nevoilor de consum ale călătorilor – răspunde cerinţelor unui domeniu distinct de activitate, reprezentând, în tot mai multe ţari, o ramură importantă a economiei.

Diversitatea activităţilor încorporate în conţinutul prestaţiei/industriei turistice ca şi prezenţa unora dintre ele în structura altor ramuri ale economiei, conferă turismului caracterul unei ramuri de interferenţă şi sinteză. De aici decurge amploarea şi complexitatea legăturilor dintre turism şi celelalte componente ale economiei.

Aceste relaţii îmbracă forme diferite, manifestându-se direct sau indirect, permanent sau periodic, pe orizontal sau vertical. Spre exemplu, pentru desfăşurarea activităţii turistice sunt necesare intrări din alte ramuri, ca: agricultură, industrie alimentară, industria construcţiilor şi indirect a materialelor de construcţii, energetică, construcţii de maşini etc.; de asemenea, turismul întreţine legături directe cu transporturile, telecomunicaţiile, cultura şi arta. La rândul său, prin produsele pe care le oferă, turismul contribuie nemijlocit la asigurarea consumului populaţiei, împărţind această sarcină cu educaţia şi învăţământul, ocrotirea sănătăţii, comerţul şi altele.

1.1. Impactul economic al turismului

Privit prin prisma conţinutului său şi în corelaţie cu ansamblul economiei

naţionale, turismul acţionează ca un factor simulator al sistemului economic global .

Desfăşurarea călătoriei turistice presupune o cerere şi, respectiv, un consum de bunuri şi servicii specifice, ceea ce antrenează o creştere în sfera producerii acestora. Totodată, cererea turistică determină o adaptare a ofertei, care se materializează, între altele, în dezvoltarea bazei tehnico-materiale a acestui sector şi, indirect, în stimularea producţiei ramurilor participante la construirea şi echiparea spaţiilor de cazare şi alimentaţie, modernizarea reţelei de drumuri, realizarea de mijloace de transport, de instalaţii pentru agrement.

Turismul este nu numai creator de PIB , ci are şi o contribuţie importantă la realizarea valorii adăugate. Prin specificul său - activitate de servicii, consum mare de muncă vie, de inteligenţă şi creativitate - turismul participă la crearea VA într-o proporţie superioară ramurilor apropiate din punctul de vedere al nivelului de dezvoltare.

Turismul are, totodată, şi un important efect de antrenare, de stimulare a

producţiei în alte domenii, rezultat al caracterului său de ramuri de interferenţă şi sinteză. Studii elaborate în acest sens au evidenţiat că activitatea unor ramuri este determinată în mare parte de nevoile turismului .

În conexiune cu dezvoltarea şi modernizarea economiei unei ţări, turismul se manifestă şi ca un mijloc de diversificare a structurii acesteia. Astfel, nevoia de adaptare la cerinţele turiştilor favorizează, pe de o parte, apariţia unor ramuri specifice: industria agrementului, transportul pe cablu, agenţiile de voiaj, producţia de artizanat şi, pe de alta parte, imprimă dimensiuni noi unora dintre ramurile existente: agricultură, industrie alimentară, construcţii, transporturi, servicii culturale.