Economia SUA și Canada

Noţiuni/termeni-cheie: supraputere mondială, CTN, mutaţii structurale, „guleraşe albe”, „cazanul de fuziune”, deficit comercial, „dublu deficit”, piaţă creditară, tehnologii de „vârf”, „reiganomie”, delocalizarea activităţilor industriale, mărfuri de consum curent (nondurable goods), mărfuri de consum durabil (durable goods), meritocraţie, proprietarship, partenership, corporaţie

I. SUA este ţara care dă tonul în economia mondială, fiind leaderul grupului convenţional 7+1. SUA reprezintă forţa economică şi politică numărul unu din lume, care nu are egal în prezent şi în perspectiva apropiată. Secolul al XX-lea în mod cert a fost unul american, iar părerea mai multor specialişti este că SUA s-a distanţat suficient de mult de alte state (puteri economice) şi că nici în secolul al XXI-lea nu va avea rivali, chiar dacă actualmente se află într-o criză economică mai accentuată decât în alte state dezvoltate.

SUA - dispune de cel mai liberal sistem economic din lume, fiind un exemplu al antreprenoriatului liber. SUA - o superputere economică, militară, tehnologică, informaţională, şi culturală. Puterea americană constă în capacitatea de a-şi mobiliza resursele foarte mari economice, tehnologice şi de a le adapta la condiţiile noi ale conjuncturii mondiale, precum şi prin atractivitatea culturală a modului de viată american (religie, cinema). Din punct de vedere militar supremaţia SUA nu mai poate fi contestată. Evenimentele din ultimul deceniu al sec. XX-lea (după destrămarea celui mai mare imperiu URSS) au propulsat SUA într-o poziţie singulară pe glob (o lume unipolara din punct de veder geopolitic).

PIB-ul SUA -14.5 mird.$ (2009) este de circa ¼ din cel mondial, deşi populaţia constituie mai puţin de 5% din cea globala, americanii consumând ¼ din resursele planetei, având cea mai mare piaţă de desfacere, constituită ca o societate de consum. California, cel mai bogat stat din SUA, ar fi a 6-a putere economică mondială. Performanţele atinse de SUA se datorează unui şir de factori şi avantaje printre care se înscriu:

- un teritoriu vast cu un potenţial natural foarte mare;

- SUA nu a cunoscut orânduirea feudală, relatiile capitaliste au fost aduse cu primele corabii de colonizatori;

- de la origini SUA s-a constituit ca o societate deschisă, bazată pe tolerantă şi acceptarea diversităţii;

- societatea şi economia au fost focalizate pe individ: individul şi nu societatea/clasele e primar. Societatea americana se bazeaza pe conceptul „meritocraţie” - mecanism de acces la putere în funcţie de merite. Accentul în toate timpurile s-a pus pe individ si individualism – un avantaj deosebit pentru SUA, în condiţiile unei societăţi informaţionale;

- piaţă uriaşă – un stimulent puternic al economiei SUA, piaţă care consuma 90% din volumul producţiei realizate în ţară, dar şi cantităţi uriaşe de bunuri atât din ţările dezvoltate, cât şi a ţărilor în curs de dezvoltare. Creşterea economică a mai multor state din lume se datorează importurilor uriaşe ale SUA din aceste state. Chiar şi formarea SUA s-a realizat prin metode de piaţă liberă, americanii cumpărând cateva state: Lousiana de la Napoleon – în 1804, Oregon de la Anglia – în 1846, California de la Mexic - în1848, Alasca de la Russia Ţaristă – în 1867. La anul formarii SUA (1776), teritoriul ei era de 5 ori mai mic decât în prezent (9.4 mln km2, în 1776 - 2.3 mln km2);

- învăţământ performant, mai ales în ceea ce priveşte studiile universitare. SUA atrage anual cei mai buni studenţi din lume. Un student străin lasă aproximativ 100 000$, ceea ce înseamnă că nu numai universităţile au o finanţare pe potrivă, dar şi economia americană, la zecile de mii de studenţi străini se adaugă circa un mlrd. $ pe an;

- accentul se pune pe ştiinţele fundamentale şi pe „tehnologiile de vârf”: biotehnologii, tehnologii informaţionale, tehnologii comunicaţionale. Investiţiile mari în aceste domenii fac dependente ţările lumii în domeniu tehnicii şi ştiinţei de SUA. Cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare constituie circa 40% din lume ;

- infrastructura dezvoltată ;

- spirit întreprinzător liberal, managementul american performant are o autonomie mult mai mare decât cel european sau japonez. Acesta nu are supraveghere guvernamentală sau bancară, pe care o au ceilalţi. Potenţialul inovaţional reprezintă un alt avantaj faţă de celelalte state. Managerii americani au fost destul de izolaţi de proprietari, astfel, ei putând lua decizii rapide, orientându-se spre scopuri pe termen lung şi au putut ignora cererile pentru dividende mai mari ale acţionarilor.