Evoluția Japoniei pe plan mondial

Kazuo Inamori, „Oameni şi profit’’ – O filozofie a afacerilor secolului 21"

Pentru cei interesaţi de fenomenul şi mentalitatea economică japoneză, avizaţi sau neavizaţi asupra niponismului în teorie şi acţiune, cartea lui Kazuo Inamori „Pentru oameni şi profit’’ – O filozofie a afacerilor secolului XXI (Editura Economică, Bucureşti, 1998) consacrată managementului în stil japonez, şochează prin sinceritatea abordării mecanismelor în care sunt obligaţi să acţioneze oamenii de afaceri japonezi în piaţa internă a arhipelagului nipon şi pe pieţele lumii. Autorul, el însuşi un om de afaceri japonez de mare succes, cunoaşte structurile economice, sociale şi politice ale Japoniei din interior şi se foloseşte de ele pentru a-şi expune experienţa şi gândirea de manager al unor companii de foarte mare succes.

Kazuo Inamori împărtăşeşte dezinteresat ideile managementului, aplicate de el în practică, şi filozofia lui de viaţă în celebrele seminarii de management Seiwa-Juku, ţinute cu mii de tineri conducători de companii mici şi mijlocii din toată Japonia, pentru că, gândeşte el, „managerii micului business constituie elita adevărată a naţiunii”. Inamori nu doreşte să răspândească know-how-ul în management prin definiţii, modele de structuri şi scheme de afaceri şi de acţiune, cum se predau în universităţi economice, el se concentrează, cum şi recunoaşte, „pe ceva mai important, pe cadrul corect al gândirii managementului şi pe cursul corect al vieţii umane”. Poate, tocmai de aceea, rezultatele seminariilor sale sunt deosebite prin performanţele îmbunătăţite obţinute, chiar în perioade de recesiune, de companiile mici şi mijlocii conduse de tineri care au participat la expunerile lui Inamori în seminariile Seiwa-Juku.

Kazuo Inamori crede că acea „abilitate reală, numită management, acel ceva care trebuie să fie învăţat” nu este schimbător de la un an la altul şi ca să se facă şi mai bine înţeles în explicare concepţiei manageriale proprii, autorul cărţii aduce în prim plan originile mentalităţii de a acţiona în grup a japonezilor şi recurge la spiritualitatea şintoisto-budisto-confucianistă a locuitorilor arhipelagului nipon.

Pe aceste baze şi pe concluziile trase din experienţele proprii de manager, Inamori sintetizează şi împărtăşeşte „cele 11 concepte ale managementului eficace” modern, făcut din inimă, ţinând cont de interesele publicului şi, evident, ale angajaţilor grupului ce formează compania. El sintetizează aceste concepte ale „căii managementului” într-o „filozofie a afacerilor secolului 21”, care, pentru a fi pusă în practică cu succes, trebuie ca tinerii manageri să se dedice total, cu sinceritate şi onestitate companiei, angajaţilor acesteia, furnizorilor, clienţilor şi acţionarilor care şi-au încredinţat banii şi uneori chiar viaţa, acestor manageri. Ei trebuie să acţioneze potrivit spiritualităţii nipone orientale.

Rolul guvernului în economie

Influenţa instituţiilor guvernamentale asupra economiei este reflectată de multitudinea licenţelor, permiselor şi aprobărilor necesare care reglementează cu stricteţe activitatea economică în Japonia, precum şi de existenţa unor edicte neoficiale, dar în practică obligatorii, numite "îndrumare administrative". Pe lângă aparatul ministerial mai există şi o multitudine de organizaţii cu funcţii semiregulatorii. În prima parte a anului 1998 guvernul japonez a aprobat un plan de reformă a administraţiei, vizând reducerea numărului ministerelor şi agenţiilor asimilate. Unele puncte ale acestui program au fost realizate, dar există încă mult conservatorism în abordarea problemei.

În mod tradiţional, cercurile de afaceri din Japonia menţin relaţii foarte apropiate cu birocraţia şi cu cercurile politice. Activitatea politicienilor a depins de contribuţiile băneşti ale marilor companii şi de modul în care conducătorii corporaţiilor nipone au sugerat orientarea voturilor angajaţilor. Marile companii oferă, de asemenea, posturi bine plătite pentru înalţi functionari care părăsesc structurile administrative. Paternalismul birocratic împiedică apariţia de noi companii mari pe piaţă şi întreţine nivelul ridicat al preţurilor. Membrii Dietei japoneze au un personal redus şi se bazează în mod tradiţional pe oficiali din ministere pentru iniţierea de măsuri şi pregătirea legislaţiei. În ultima perioadă de timp s-au manifestat unele atitudini "rebele", cu deosebire din partea unor tineri oameni de afaceri, care au lansat proiecte îndrăzneţe în domeniul bancar sau IT, dar acestea au rămas la nivel de excepţii.