Cuprins
- 1.1. Ce este globalizarea? .
- 1.2. Monstrul fara chip sau cabala plutocratilor.
- 1.3. Muscatura din mister.
- 1.4. Ecumenopolisul.
- 1.4.1. O promisiune de fericire.
- 1.4.2. Sansa multiculturalismului.
- 1.4.3. Sfârsitul ideologiilor?.
- 1.5 Glocalizarea.
- 1.6. Timpul mondial.
- 1.6.1. Revolutia tacuta.
- 1.6.2. Tirania timpului real.
- 1.6.3. Vârste axiale.
- 1.6.4. Prabusirea viitorului.
- 1.7. Democratia de piata.
- 1.7.1. Geopolitica haosului.
- 1.7.2. Lex mercatoria.
- 1.7.3. Structurile de cunoastere.
- 1.7.4. Imperativul competitivitatii.
- 1.7.5. Noul Frankenstein.
- 1.8. Trei paradigme americane .
- 1.9. Dl. Soros fata cu globalizarea.
- 1.10. Internationala indignatilor sau spiritul de la Rio.
- 1.11. Deglobalizarea economiei de cazino.
- 1.12. Avutia non-natiunilor. Un nou medievalism?.
Extras din seminar
1.1. CE ESTE GLOBALIZAREA?
Termenul de globalizare este de origine anglo-saxona (globalization), sinonim cu
frantuzescul mondialisation si se gaseste astazi pe buzele tuturor. Este un termen
superuzitat, caruia îi putem atribui numeroase semnificatii. Cum arata Zygmunt Bauman,
el a devenit rapid lozinca, incantatie magica, paspartu capabil sa deschida portile tuturor
misterelor prezente si viitoare1. Ca orice marota, ea se opacizeaza, este utilizata de multe
ori fara întelegerea unei semnificatii anume, transformînd în canoane sau în tabuuri o
suma de predictii elementare, astfel încît se poate spune ca se vorbeste astazi despre
globalizare cum se vorbea despre medicina în vremea lui Molière.
S-au dat diferite definitii globalizarii, nici una însa pe deplin satisfacatoare. Este si
greu sa definesti un fenomen confuz înca si atît de complex, fiecare autor evidentiind o
anumita latura, sau dimensiune a sa. Astfel, era normal ca George Soros, de pilda, sa dea
o definitie preponderent economica. Dupa el, globalizarea reprezinta miscarea libera a
capitalului însotita de dominatia crescînda a pietelor financiare globale si a corporatiilor
multinationale asupra economiilor nationale2. La fel de normal era ca Antony Giddens
sa ofere o definitie continînd elemente preponderent sociologice. Globalizarea poate fi
definita spune el ca intensificarea relatiilor sociale în lumea întreaga, care leaga într-o
asemenea masura localitati îndepartate, încît evenimente care au loc pe plan local sînt
privite prin prisma altora similare, petrecute la multe mile departare si invers3.
Alti autori, cum este Giorgios I. Mantzaridis, fac distinctia între globalizare si
universalitate (!). Acestea ar fi doua notiuni înrudite din punct de vedere formal, dar
esential opuse. Prima exprima unirea autoritara si omogenizarea, iar cea de-a doua
exprima unitatea spirituala dar, în acelasi timp, si diversitatea persoanelor. Globalizarea
îndeparteaza particularitatile si schimba si persoanele si societatile într-o masa amorfa, în
timp ce universalitatea respecta particularitatile persoanelor si ale societatilor si cultiva
armonia si împlinirea acestora4.
În ce ne priveste, consideram ca globalizarea este un fenomen si un proces
complex, caracterizat, în principal, prin : - o tendinta profunda de regasire a unitatii; -
cresterea interdependentelor la nivel global; -internationalizarea schimburilor si a
productiei; - liberalizarea pietelor; -libera circulatie a capitalurilor, informatiilor,
persoanelor si marfurilor; - a treia revolutie industriala si transnationalizarea tehnologiei;
- dominatia firmelor multinationale; - intensificarea concurentei (hiperconcurenta) la
nivel global; - comprimarea timpului si a spatiului; - afirmarea culturii contractului; -
nasterea unei societati civile globale; - afectarea suveranitatii nationale, a identitatilor
culturale si spirituale.
Cornelius Castoriadis considera ca problema civilizatiei moderne este ca aceasta a
încetat sa-si mai puna întrebari, cînd tocmai abilitatea de a le formula face diferenta
1 Zygmunt Bauman, ,,Globalizarea si efectele ei sociale , Antet, Bucuresti, 2002, p.5 2 George Soros, ,,Despre Globalizare, Polirom, Iasi, 2002, p.15 3 Ioan Bari, ,,Globalizare si probleme globale, Ed. Economica, Bucuresti, 2001, p.7 4 în Globalizare si universalitate. Himera si adevar, Editura Bizantina, Bucuresti, 2002, p.20
dintre soarta si predestinare, dintre deriva si calatorie. În acest sens, o buna întrebare este:
de cînd dateaza începuturile procesului de globalizare? Raspunsurile sînt diferite. Unii
considera ca totul a început odata cu politicile de liberalizare-privatizare-dereglementare
puse în opera în anii 80 de administratiile Reagan în S.U.A. si Tatcher în Marea Britanie.
Altii merg mai în urma, considerînd ca elementul declansator l-a constituit instituirea
cursurilor de schimb flotante în anii 70, începînd cu administratia Nixon si liberalizarea
miscarilor de capital începînd cu administratia Ford. Ei bine, alti autori merg mult
îndarat, situînd începuturile dupa primul razboi mondial, în vremea presedintelui Wilson,
la initiativa unor eminente gri, printre care figura consilierul sau Edward Mandell
House, precum si personalitati politice mai cunoscute precum Balfour, Clémenceau, sau
Panderewski. Acestia au constituit The Council of Foreign Relations, un club privat cu
sediul la New York, avîndu-l ca prim presedinte pe David Rockefeller. Influenta acestui
Consiliu a fost considerabila. În cadrul sau au fost elaborate proiectele ce aveau sa
conduca mai tîrziu la constituirea Organizatiei Natiunilor Unite, Fondului Monetar
International si Bancii Mondiale. Tot de aici au aparut mai tîrziu (1954) Clubul
Bilderberg si Comisia Trilaterala (S.U.A.- Europa vestica Japonia), la initiativa lui D.
Rockefeller, Ch. D. Jackson si Z. Brzezinski si reunind cîteva sute de persoane discrete si
foarte influente. Cartea-program a grupului si planul sau globalist au fost prezentate
pentru prima oara oficial în lucrarea lui Z. Brzezinski: Betwenn Two Ages. Americas
Role in the Technetronic Era, Harmondsworth, New York, 1970. Potrivit acestor
acceptiuni, globalizarea apare ca un fenomen dinainte pregatit, în cercuri neoficiale, cu
mult timp înainte ca el sa devina vizibil.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Globalizarea.pdf