Probleme pentru seminariile de analiză economico-financiară

A. METODA BALANTIERA

A.1. Analiza consumului total de materiale

• Obiectul analizei: Determinarea evolutiei consumului total de materiale, comparativ cu perioada anterioara si evidentierea contributiei elementelor care il compun.

• Modelul de analiza:

in care:

CT – consumul total;

Si – stoc initial;

I – intrari;

Sf – stocul final.

• Baza de date (tabelul nr. 1)

- kg -

Nr. crt. Indicatori Simbol N-1 N Δ %

0 1 2 3 4 5=4-3 6=(4/3)100

1. Stoc initial Si 2.640 2.200 -440 83,3

2. Intrari I 10.600 11.315 +715 106,7

3. Stoc final Sf 2.350 2.130 -220 90,6

4. Consum specific de materiale (kg/buc.) cs 2,20 2,25 +0,05 102,3

5. Consum total (1+2-3) CT 10.890 11.385 +495 104,5

6. Volumul fizic al productiei obtinuta (buc.); (4:5) qf 4.950 5.060 +110 102,2

Nota: din ratiuni de ordin practic, notam “N-1” cu “0” si “N” cu “1”.

• Analiza fenomenului cercetat in marimi absolute

ΔCT = CT1 – CT0 = 11.385 – 10.890 = + 495 kg

din care, datorita influentei modificarii urmatoarelor elemente:

1)

2)

3)

La finele perioadei analizate se constata o crestere a consumului total de materiale cu 495 kg, ceea ce in marimi relative semnifica o depasire a acestuia cu 4,5%. Evolutia in cauza se apreciaza din punct de vedere al contributiei pe care acesta a avut-o asupra modificarii volumului fizic al productiei la realizarea careia concura.

Modificarea consumului total, in calitate de fenomen analizat, trebuie explicata prin prisma urmatoarelor elemente:

- stocul initial de materiale nu s-a realizat cu 440 kg, respectiv cu 4,04%, conducand in aceeasi masura la scaderea consumului total. Trebuie avut in vedere ca stocul initial aferent perioadei analizate reprezinta stocul final de la sfarsitul anului anterior. Deci, in perioada anterioara, pentru realizarea consumului total necesar obtinerii unui anumit volum al productiei s-a consumat o cantitate mai mare de materiale care ar fi trebuit sa ramana in stoc, periclitandu-se desfasurarea normala a activitatii in perioada urmatoare, ceea ce constituie un aspect nefavorabil;

- intrarile de materiale s-au realizat intr-un volum mai mare decat in perioada anterioara, constituind intr-o proportie hotaratoare suportul cresterii consumului total. Intrarile de materiale trebuie analizate nu numai din punct de vedere cantitativ, dar si calitativ, pe structura si la termen, in stransa corelare cu posibilitatile financiare ale firmei privind aprovizionarea cu materialele necesare si in functie de gradul de onorare a obligatiilor stabilite prin contractile incheiate cu furnizorii.

- in conditiile nerealizarii stocului initial si a realizarii intrarilor de materiale, pentru a asigura cantitatea de materiale necesara obtinerii productiei programate s-a apelat la consumarea unei cantitati suplimentare din cea care ar fi trebuit sa ramana in stoc la finele perioadei. Astfel, stocul final de materiale s-a redus cu 220 kg, contribuind la cresterea consumului total.

O astfel de situatie nu este de dorit deoarece apelarea frecventa la stocul final in calitate de “supapa” de echilibrare sau “cale de refugiu” va crea probleme in desfasurarea activitatii in perioada urmatoare, in conditiile unei sincope privind intrarile de materiale.

• Analiza fenomenului cercetat in marimi relative

din care, datorita contributiei urmatoarelor elemente:

1)

2)

3)

In marimi relative, consumul total de materiale a crescut cu 4,5%, ceea ce din punct de vedere al contributiei pe care si-a adus-o la cresterea volumului fizic al productiei la realizarea careia concura, se apreciaza in mod favorabil. Contributia celor trei elemente asupra sporului relativ obtinut a fost dupa cum urmeaza:

- nerealizarea stocului initial cu 440 kg a contribuit, in conditiile date, la o scadere in marime relativa a consumului total cu 4,04% (influenta nefavorabila);

- cresterea intrarilor de materiale cu 715 kg a contribuit, in marimi relative, la o evolutie in acelasi sens a consumului total cu 6,56% (influenta favorabila);

- reducerea stocului final cu 220 kg si contributia pe care si-a adus-o asupra cresterii consumului total se apreciaza in mod favorabil, dar constituie o manevra riscanta pentru viitor chiar daca si-a adus o contributie de 2,02% asupra evolutiei fenomenului analizat.