Cuprins
- CAPITOLUL 1 .. 1
- CONCEPTE PRIVIND FINANȚELE ȘI CADRUL SPECIFIC MANIFESTĂRII ACESTORA . 1
- 1.1. Noțiunea de finanțe și premisele existenței finanțelor .. 1
- 1.2. Conținutul economic și trăsăturile finanțelor 7
- 1.3 Sfera de cuprindere și principalele componente ale finanțelor 11
- CAPITOLUL 2 16
- FUNCȚIILE ȘI ROLUL FINANȚELOR .. 16
- 2.1. Abordări conceptuale . 16
- 2.2. Funcția de repartiție 16
- 2.3. Funcția de control ... 19
- 2.4. Funcția de reglare (stabilizare) a economiei ... 22
- 2.5. Alte funcții specifice unor componente ale finanțelor 25
- 2.6. Rolul finanțelor în evoluția societății .. 27
- CAPITOLUL 3 29
- SISTEMUL FINANCIAR ... 29
- 3.1. Conceptul de sistem financiar . 29
- 3.2. Sistemul financiar ca ansamblu de relații financiare ... 30
- 3.3. Sistemul de fluxuri financiar-monetare ... 33
- 3.4. Sistemul de instituții financiar-bancare .. 35
- 3.5. Sistemul de fonduri financiare 36
- 3.6. Sistemul instrumentelor de conducere și reglare a activității economice 38
- 3.7. Sisteme de finanțare a economiei ... 43
- CAPITOLUL 4 47
- PIEȚE FINANCIARE . 47
- 4.1. Sfera piețelor financiare și componentele lor . 47
- 4.2. Piețele financiare secundare și piețele interdealeri . 49
- 4.3 Participanții și intermediarii de pe piețele financiare .. 50
- 4.4. Tipuri de operațiuni pe piețele financiare ... 51
- CAPITOLUL 5 53
- FINANȚELE PRIVATE ALE ÎNTREPRINDERII - COMPONENTĂ A SISTEMULUI FINANCIAR 53
- 5.1. Relațiile financiare private ale întreprinderii și mediul în care se manifestă acestea .. 53
- 5.2. Fluxuri și cicluri financiare ale întreprinderii private . 56
- 5.3. Cadrul general de constituire a capitalurilor firmei și de finanțare a investițiilor și a activității de exploatare57
- 5.4. Rezultatele financiare ale întreprinderii .. 63
- CAPITOLUL 6 66
- BUGETUL DE STAT ȘI SISTEMUL BUGETAR ... 66
- 6.1. Concepte privind bugetul de stat și conținutul său economic . 66
- 6.2. Principii bugetare ... 68
- 6.2.1. Universalitatea bugetului .. 68
- 6.2.2. Unitatea bugetului 68
- 6.2.3. Neafectarea veniturilor bugetare .. 70
- 6.2.4. Anualitatea bugetului 70
- 6.2.5. echilibrarea bugetului ... 71
- 6.2.6. Realitatea bugetului .. 72
- 6.2.7. Specializarea bugetară . 73
- 6.2.8. Publicitatea bugetului ... 73
- 6. 3. Procesul bugetar 74
- 6.3.1. Elaborarea proiectului de buget ... 74
- 6.3.2. Aprobarea bugetului. 75
- 6.3.3. Eexecuția bugetului. .. 76
- 6.3.4. Încheierea și aprobarea contului de execuție bugetară 80
- 6.3.5. Controlul bugetar .. 80
- 6.4. Sistemul bugetar public și componentele sale 81
- CAPITOLUL 7 83
- SISTEMUL CHELTUIELILOR PUBLICE . 83
- 7.1. Conceptul de cheltuieli publice și conținutul acestora 83
- 7.2. Clasificarea cheltuielilor publice 86
- 7.3. Caracterizarea globală a cheltuielilor publice ca fenomen financiar .. 88
- 3
- 7.4. Factori de influență asupra evoluției cheltuielilor publice .. 94
- 7.5 Caracterizare generală a principalelor categorii de cheltuieli publice (bugetare) ... 95
- 7.5.1 Caracterizare generală a cheltuielilor publice pentru acțiuni social-culturale 95
- 7.5.2 Caracterizare generală a ch.pentru servicii publice generale, ordine publică și siguranță naț. 108
- 7.5.3 Caracterizare generală a cheltuielilor publice pentru apărare națională .. 109
- 7.5.4. Caracterizare generală a cheltuielilor publice pentru acțiuni economice .. 110
- CAPITOLUL 8 .. 113
- SISTEMUL RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE 113
- 8.1. Noțiunea de resurse financiare publice și structura acestora 113
- 8.2. Clasificarea și caracterizarea generală a resurselor financiare publice (bugetare) 115
- CAPITOLUL 9 . 120
- IMPOZITELE - PRINCIPALĂ RESURSĂ FINANCIARĂ PUBLICĂ (BUGETARĂ) 120
- 9.1. Conținutul economic și trăsăturile impozitului . 120
- 9.2. Principiile impunerii . 122
- 9.2.1. Cerințe (criterii) generale ale impunerii . 122
- 9.2.2. Principii de echitate fiscală 123
- 9.2.3. Principii de politică financiară (fiscală) . 124
- 9.2.4. Principii de politică economică și socială .. 125
- 9.3. Clasificarea impozitelor 127
- 9.4. Elementele tehnice ale impozitului și sisteme de impozitare 129
- 9.4.1. Elemente tehnice ale impozitului 129
- 9.4.2 Sisteme de impozitare ... 130
- 9.5. Trăsăturile distinctive și formele impozitelor directe ... 132
- 9.5.1. Impozitele pe venituri .. 133
- 9.5.2. Impozitele pe avere. 135
- 9.6. Trăsăturile distinctive și formele impozitelor indirecte 136
- 9.6.1. Taxele de consumație. . 138
- 9.6.2. Monopolurile fiscale. .. 140
- 9.6.3. Taxele vamale. 140
- CAPITOLUL 10 142
- POLITICA FINANCIARĂ ... 142
- 10.1. Conținutul politicii financiare . 142
- 10.2 Politica financiar-monetară a autorităților publice .. 143
- 10.3. Politica financiară a întreprinderii (firmei) și coordonatele sale . 145
- BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ... 148
Extras din seminar
CAPITOLUL 1
CONCEPTE PRIVIND FINANȚELE ȘI CADRUL SPECIFIC MANIFESTĂRII ACESTORA
1.1. Noțiunea de finanțe și premisele existenței finanțelor
Apariția și cristalizarea noțiunii de “finanțe” se înscrie în amplul proces evolutiv al societății omenești. Semnificațiile sale s-au conturat pe fundalul exprimării valorice prin bani a proceselor și relațiilor economice, sub impactul dezvoltării schimbului de mărfuri și organizării sociale a comunităților umane.
Sub aspect etimologic, studiile întreprinse au condus la constatarea că la originea cuvântului “finanțe” s-au aflat unele expresii utilizate, din vechime, în limba latină, precum “finantio”, “financias” sau “financia pecuniaria” cu înțelesul generic de “plată în bani”. Se admite, de asemenea, că aceste expresii proveneau, la rândul lor, din cuvântul latinesc “finis”, care, în mod obișnuit, avea accepțiunea de “termen de plată”.
Totodată, este de remarcat că, încă din secolul al XV-lea, în limba franceză își făcuseră apariția cuvintele “finance”, prin care era desemnată o sumă de bani sau un venit aparținând organelor de stat, respectiv “finances” cu semnificația, mai largă, de patrimoniu al statului. Aproximativ în aceeași perioadă circulau și expresii ca “hommes des finances” și “financiers”, folosite pentru a-i denumi pe arendașii de impozite sau persoanele însărcinate cu strângerea veniturilor pentru rege.
Asemănător, în limba germană, tot din secolul XV, datează folosirea cuvintele “Finanz”, cu înțelesul de “plată în bani” și “Finanzer”, în accepțiunea generică de cămătar (persoană care acordă împrumuturi cu dobânzi ridicate).
Rădăcinile de ordin lingvistic ale cuvântului “finanțe” reliefează cu pregnanță îngemănarea acestora cu “banii”, a căror prezență a marcat profund viața economică și socială, jucând un rol major în dezvoltarea societății omenești și constituindu-se ca premisă esențială a nașterii și existenței finanțelor.
În mod obiectiv, apariția “banilor” a precedat-o pe cea de “finanțe”, deși, în planul activității practice, semnificațiile atribuite acestor noțiuni s-au întrepătruns, iar procesele economice și relațiile bazate pe folosirea banilor sau exprimate bănește sunt considerate, cel mai adesea, în mod global, “financiare”.
Existența și folosirea banilor, respectiv dezvoltarea relațiilor marfă-bani reprezintă prima premisă a manifestării finanțelor, ca fenomen economic și social.
La rândul său, apariția banilor pe scena istoriei a reprezentat un fenomen obiectiv, determinat de dezvoltarea schimbului de mărfuri, de la forma cea mai simplă, în care o marfă se schimba pe alta, la folosirea unei singure mărfi, acceptată la schimb ca echivalent general pentru toate celelalte, denumită generic “bani”. Aceasta s-a produs în cadrul unui proces evolutiv complex și îndelungat, în relație directă cu diviziunile sociale ale muncii, dezvoltarea factorilor de producție, ridicarea productivității, creșterea volumului și diversificarea structurii producției, etc.
Este semnificativ faptul că, până la prima diviziune socială a muncii, economia avea un profund caracter natural închis, producția limitându-se la asigurarea strictului necesar consumului propriu, fără a permite obținerea unui surplus, care să poată fi destinat schimbului. Abia prin separarea triburilor de păstori, care a marcat o primă mare diviziune și specializare a muncii, s-a dat un impuls productivității și s-au creat premisele economiei de schimb, pe seama surplusului de produse realizat față de nevoile proprii de consum. Adâncirea diviziunii muncii și
a specializării în producție, urmate de separarea negustorilor, au coincis cu dezvoltarea schimbului de mărfuri, inclusiv a modalităților de realizare a acestuia.
Condițiile obiective de desfășurare a schimbului, ca element esențial în dezvoltarea producției și economiei, au impus oamenilor preferința pentru procurarea și păstrarea anumitor mărfuri, ținând seama de valoarea lor de schimb și nu de întrebuințarea lor imediată.
Comparativ cu schimbul direct al unei mărfi pe altă marfă, trecerea la folosirea anumitor mărfuri și, în final, a uneia singure, respectiv a mărfii-ban ca intermediar a mai multor schimburi, a eliminat o multitudine de dificultăți în derularea lanțului de tranzacții, permițând reducerea numărului acestora și un cost cu mult inferior pentru efectuarea lor. Astfel, dacă presupunem că toți participanții la un lanț de “n” tranzacții acceptă schimbarea mărfurilor lor pe una specială (bani), oricare combinație de transformare a unei mărfi în altă marfă se reduce la numai 2(două) operațiuni, ce pot fi redate sintetic prin relațiile:
M1-B și B-Mn.
În noile condiții, gradul de incertitudine și costurile implicate se reduc foarte mult, iar în contextul mutațiilor survenite pe planul folosirii lor “importanța banilor rezidă mai ales în conținutul lor informațional care reduce incertitudinea implicată în specializare (a muncii - n.n.) și comerț”1. Cu deosebire în lumea modernă, exprimarea prin bani a valorii diferitelor mărfuri și servicii, ce se produc și comercializează în condiții de timp și spațiu diferite, asigură, mai ales, în cadrul procesului decizional “ o legătură esențială între prezent și viitor într-o lume incertă”2.
Prezența banilor este, deci, expresia manifestării unor legități economice, constituind un rezultat spontan al dezvoltării societății și nu un act de voință cu caracter administrativ. Banii nu sunt o ficțiune juridică sau o creație a ordinii de drept, ci au o existență obiectivă, deși formele concrete sub care au apărut și funcționează conțin și elemente de ordin subiectiv.
Desprinsă din lumea mărfurilor, ca o marfă specială având însușiri deosebite, banii s-au concretizat de-a lungul timpului, mai întâi, prin bunuri de o anumită utilitate, acceptate ca mărfuri la schimbul cu oricare altă marfă sau serviciu. În această ipostază, inclusiv sub forme ale metalelor prețioase (aur, argint), banul-marfă echivala, în fapt, cu celelalte bunuri și servicii de diverse întrebuințări (posibile de achiziționat cu ajutorul său) și exprima valoarea acestora prin raportarea la propria sa valoare. Utilitatea banului-marfă se revelă, astfel, în primul rând, ca expresie a utilităților multiple ale bunurilor și serviciilor obtenabile în schimbul său.
Participanții la viața economică și socială desfășoară astfel o amplă activitate mijlocită de bani și concretizată în evaluarea, procurarea și alocarea resurselor în formă bănească, cumpărarea și vânzarea diferitelor valori (în schimbul banilor), încasarea de venituri și efectuarea de cheltuieli, economisirea și investirea unor sume de bani, crearea și stingerea unor datorii sau creanțe bănești, etc., acestea având și o conotație financiară.
Pe un plan mai larg, menirea social-economică a banului este exprimată prin mai multe funcții ce revin acestora, dintre care mai reprezentative apar a fi cele de: a) mijlocitor al schimbului de valori; b) mijloc de măsurare a valorii sau etalon al valorii; c) mijloc de prezervare a valorii.
În mod obiectiv, înfăptuirea fiecăreia dintre funcțiile banilor implică anumite procese și relații economice în formă bănească ce au loc între participanții la producție, schimb și consum, prefigurând sau conturând manifestarea finanțelor.
Așa, de pildă, îndeplinirea funcției banilor de mijloc de schimb, definitorie pentru însăși existența lor pe fundalul dezvoltării schimbului de mărfuri, presupune folosirea acestora, într-o formă sau alta, în realizarea transferului de valoare între participanții la diferitele tranzacții, intermediind mișcarea valorilor de întrebuințare concretizate prin bunuri și servicii. Ea semnifică,
concomitent, anumite procese și relații de alocare - utilizare a unor sume de bani și, implicit, de vehiculare a valorii în formă bănească, în primul rând, cele de tipul operațiunilor de încasări și plăți, care sunt asimilate, de regulă, celor financiare.
Bibliografie
1.
Anghelache, G. , Bursa și piața extrabursieră, Editura Economică, București, 2000
2.
Anghelache, G. , Piața de capital: caracteristici, evoluții, tranzacții ,Editura Economică, București 2004
3.
Bistriceanu, Gh., ș.a., Finanțele agenților economici, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2004
4.
Bran, P., Relații financiare și monetare internaționale, Editura Economică, București, 1995
5.
Bodie Zvi, , Merton Robert, Cleeton David, Financial Economics, Pearson Education, International, New York, USA, 2008
6.
Brigham, E., Financial Management. Theory and Practice, 6th Edition, Fort Worth, Dryden Press, 1991
7.
Conso, P., La gestion financiere de l’entreprise, Editura Dumond, Paris, 1989
8.
Filip, Gh., Finanțe publice, Editura Junimea, Iași, 2010
9.
Filip, Gh.; Onofrei, M., Politici financiare, Editura Sedcom Libris, Iași, 2001
10.
Filip, Gh. (coord), Finanțe , Editura Junimea, Iași, 2002
11.
Gallois, D., Bursa. Origine și evoluție, Editura Teora, București, 1997
12.
Giurgiu, A.I., Mecanismul financiar al întreprinderii, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1995
13.
Hoanță, N. , Economie și finante publice , Editura Polirom, Iași, 2000
14.
Hubbard, Glenn, Money, the Financial System, and the Economy, Pearson Education, International New York, USA, 2008
15.
Krugman, P, Wells, R, Olney, M, Essentials of Economics, Worth, New York, 2006
16.
Musgrave, R. A.; Musgrave, P. B. , Public finance in theory and practice , Mc-Graw Hill Inc, 1989
17.
Moșteanu, T, Finante publice, Ed. Universitara, București, 2008
18.
Onofrei, M., Finanțele întreprinderii, Editura Universității „Al.I.Cuza”, Iași, 2004
19.
Orsoni, G., Finances publiques, Paris, Publisud, 1989
20.
Stancu, I., Finanțe, Ed.IV, Editura Economică, București, 2007
21.
Toma, M.; Alexandru,F., Finanțe și gestiune financiară de întreprindere, Editura Economică, București, 2003
22.
Turliuc, V., Cocriș, V., Monedă și credit, Editura Ankarom, Iași, 1997
23.
Văcărel, I, Bercea, F., Asigurări și reasigurări, Editura Expert, 1999
24.
Văcărel, I. (coord) , Finanțe publice , Editura Didactică și Pedagogică, București, 2008
25.
Voinea, Gh., Mecanisme și tehnici valutare și financiare internaționale, Ed.Sedcom Libris, Iași, 2003
26.
Zugravu, B.G., Politici financiare publice, Editura tritonic, București, 2013
27.
Studii și articole, privind tematica din programă, publicate în revistele de specialitate
Preview document
Conținut arhivă zip
- Finante.pdf