Evoluția teritorială a județului Vaslui

Cercetând evolutia teritoriala si functionala a principalelor orase din judetul Vaslui, prezenta lucrare se concentreaza în primul rând asupra factorilor umani: factorii istorici asupra evolutiei localitatilor (Vaslui, Barlad, Husi), treptele urbanizarii, delimitarea zonelor functionale în cadrul oraselor, stabilirea structurii si texturii localitatilor, evolutia teritoriala în spatiu si timp, cresterea numarului populatiei sub influenta schimbarii functionalitatii la nivelul intregului judet. Se descriu de asemenea metodele cercetarii, se proiecteaza directia evolutiei sub influentele factorilor naturali si umani actuali. Se atrage atentia asupra unor fenomene si procese negative ale urbanizarii, între care: aparitia fenomenului de segregare etnica si sociala, degradarea unor cartiere periferice sau centrale (slam-uri) si aparitia ghetourilor..

Totodata, scopul prezentei lucrari este si de a stabili principalele probleme si disfunctionalitati ce afecteaza procesele si fenomenele antropice sau naturale cu relevanta spatiala, la nivel judetean.

Elemente care conditioneaza dezvoltarea

a) Factori exogeni

Evolutia teritoriului administrativ avand ca centru municipiul Vaslui a parcurs cateva etape, ce s-au derulat in peste sapte secole, care si-au pus amprenta factorii de natura sociala, economica, geografica si politica.

Elementul de perenitate al acestui teritoriu este reprezentat de relief si hidrografie, care a impus liniile de forta ce au constituit factorii de specificitate ai acestui tinut. Rolul conditiilor locale de relief se remarca in primul rand prin inclicarea terenului.

Alunecarile de teren se produc frecvent la Husi, unde versantii sunt puternic inclinat.

In functie de relief, in judetul Vaslui este raspandit in mod special situl de terasa (Barladul si Vasluiul sunt situate pe terasele Barladului). La Barlad mai bine din jumatate de oras este situat astazi in albia majora, grindurile aluviale de aici fiind folosite ca adevarate puncte de sprijin in inaintarea orasului (cartierul Podeni din Barlad).

In cazul municipiului Husi, orasul se adaposteste intr-o mica depresiune de eroziune, inaltimile inconjuratoare ducand la aparitia unui microclimat de adapost.

Situatia municipiului Vaslui la intersectia axei NS, care urmareste valea Barladului – si a celei EV – care face legatura intre Republica Moldova si restul tarii - constituie o pozitie caracteristica in reteaua de infrastructuri si in configuratia geografica regionala.

Izolarea relativa datorata pozitiei periferice a judetului, care a constituit de-a lungul timpului un avantaj al tinutului s-a transformat, in zilele noastre intr-un dezavantaj prin faptul ca dinamica legaturilor cu celelalte zone ale tarii este ingreunata.

O a doua categorie de factori cu actiune istorica si din afara teritoriului judetean, sunt cei de natura socio-demografica.

Specificul formarii comunitatilor ce au trait pe teritoriul judetului, tine de omogenitatea etnica a populatiei regionale, de constituirea structurilor economice si administrative ce a avut loc de-a lungul timpului, de relatiile ce s-au stabilit intre acestea.

Natura activitatilor din teritoriul regional a imprimat comunitatilor coeziunea si durabilitatea pe care au manifestat-o intr-o perioada lunga de timp.

A treia categorie de factori de natura exogena o constituie cei economici ce tin in principal de schimbarile survenite la inceputul anilor ’90 pe plan european si global, precum si de reformele economice intreprinse pe plan national. Traiectoria economiei judetene, dominata de o industrie in formare, a cunoscut un declin important oadata cu dezmembrarea sistemului economic socialist, a redistribuirii pe plan mondial a diviziunii muncii si a pietelor impuse de aceasta.

In noile conditii economia judetului s-a aflat in situatia dificila, intalnita de altfel pe tot cuprinsul tarii, de a concura pe pietele interne si externe cu resurse si mijloace necorespunzatoare. In industrie, echipamentele si tehnologiile invechite, ineficiente sau poluante, au redus activitatea in acest sector. Lipsa resurselor financiare, pe plan national si local a dus la incapacitatea de adaptare sau flexibilitate a intreprinderilor si la restructurari dureroase in plan social.

Scaderea importantei industriei, restructurarea sa, a afectat negativ si alte sectoare economice ca agricultura, turismul si serviciile.

A patra categorie de factori externi, ce afecteaza judetul, sunt cei legati de infrastructurile majore, de nivel national si international, care traverseaza teritoriul sau. Traseele majore de cai de comunicatie traverseaza judetul pe directiile NE - SV impun sarcini specifice privitoare la intretinerea si dezvoltarea retelelor rutiere si feroviare.

Traversarea judetului de catre coridorul transeuropean IX – rutier – presupune o preocupare permanenta a administratiilor locake fata de problemele ridicate de traficul pe aceste infrastructuri si echiparilor lor adiacente.

Infrastructurile de transport al energiei si combustibililor ce traverseaza judetul sunt de o importanta egala cu cele de transport intrucat ele reprezinta resurse valoroase pentru economia locala. Conductele de transport a gazelor naturale si liniile electrice de inalta tensiune care leaga centrul regiunii de sudul tarii trraverseaza judetul, impunand preocupari suplimentare si deschizand noi oportunitati in plan local.

A cincea categorie de factori exogeni ii reprezinta factorii de mediu care afecteaza judetul prin faptul ca procesele specifice acestui domeniu au o extindere zonala, nerelationata cu impartirea administrativa.