Principalele Tendințe ale Perfecționării și Modernizării Actuale a Strategiilor de Predare - Învățare

CLARIFICĂRI CONCEPTUALE

Metoda = o cale eficientă de organizare şi conducere a învăţării, un mod comun de a proceda care reuneşte într-un tot familiar eforturile profesorului şi ale elevilor săi (I. Cerghit)

Metodologia procesului de învăţământ = cuprinde totalitatea metodelor şi procedeelor de predare - învăţare

Procedeu = este un detaliu, o particularizare sau o componentă a unei metode

Strategie de predare învăţare = este expresia unităţii organice a metodelor, procedeelor, mijloacelor de învăţământ şi a modurilor de organizare a învăţării.

CLASIFICAREA METODELOR DE PREDARE –ÎNVĂŢARE

1.Metode tradiţionale:

- expunerea

- conversaţia euristică

- observarea

- demonstraţia

- exerciţiul

- lucrul cu manualul

2. Metode moderne

- algoritmizarea

- problematizarea

- modelarea

- metoda cazului

- metoda jocului

- jocul de rol

- învăţarea pe simulatoare

- metoda proiectului

- instruirea programată

- metode de stimulare a creativităţii

PREZENTARE ANALITICĂ

Expunerea constă în prezentarea verbală a unei teme, într-o organizare logica caracterizata prin densitate, pregnanţa şi fluenta. Variantele expunerii sunt povestirea, explicaţia şi prelegerea.

Avantaje:

- economica şi rapida

- controlul timpului

- prezentarea logică a subiectului

- se poate instrui o colectivitate

- oferă un model de abordare raţionala a unei teme

- influenţează sentimentele, atitudinile, convingerile şi opiniile elevilor

Dezavantaje:

- pasivitatea elevilor

- lipsa feed- back-ului

- bazata pe reproducere

- centrată pe activitatea elevului

- nu favorizează un contact direct cu realitatea

Reguli:

- specificarea clara a obiectivelor urmărite

- cantitatea şi calitatea informaţiei sa fie adaptate vârstei şi timpului alocat

- prezentarea logică a conţinutului

- controlul vocii, privirii, poziţiei

- folosirea unor fraze scurte, simple

Modernizarea expunerii:

- anunţarea planului temei

- îmbinarea cu alte metode şi procedee

- folosirea multimedia

- expunerea cu oponent

- urmarea de întrebări şi dezbateri pe marginea temei

- expunerea în echipa de profesori sau elevi

- folosirea tehnicii “Ştiu - vreau să ştiu - am învăţat”

Conversaţia euristica: îşi are originea în maieutica socratică şi constă într-o serie de întrebări şi răspunsuri, la sfârşitul căreia să rezulte, ca o concluzie, adevărul sau noutatea pentru elevul antrenat în procesul de predare învăţare.

Pentru ca o conversaţie să fie eficienta, întrebările trebuie să dispună de anumite calităţi:

- să fie corecte din punct de vedere gramatical şi logic

- precise

- concise

- variate

- să se refere direct la subiectul discutat

- să nu sugereze răspunsurile

- să nu presupună răspunsuri monosilabice

- să evite întrebările voit eronate la care elevii nu pot răspunde