Consilierea victimelor violenței domestice

Din punct de vedere clinic o definiţie larg acceptată a violenţei domestice este aceea formulată de Stark si Flitcraft:

”Violenţa domestică este o ameninţare sau provocare, petrecută în prezent sau în trecut, a unei răniri fizice în cadrul relaţiei dintre partenerii sociali, indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu. Atacul fizic sau sexual poate fi însoţit de intimidări sau abuzuri verbale; distrugerea bunurilor care aparţin victimei; izolarea de prieteni, familie sau alte potenţiale surse de sprijin; ameninţări făcute la adresa altor persoane semnificative pentru victimă, inclusiv a copiilor; furturi; controlul asupra banilor, lucrurilor personale ale victimei, alimentelor, deplasărilor, telefonului şi a altor surse de îngrijire şi protecţie”.

Relatia abuziva sau despre putere si control

Cu toate ca nu exista nici un tipar pentru victimele violentei domestice, relatiile abuzive au caracterisitici similare. In majoritatea cazurilor, partenerul pretinde putere si control absolut asupra celeilalte persoane. Un mare esantion al populatiei are prejudecata ca abuzul domestic tine numai de manie. Agresorii tind intr-adevar sa isi verse mania asupra partenerei, insa, aceasta forma de agresiune nu se axeaza, nu este legata intrinsec numai de manie. Hartuitorii vor de fapt sa inoculeze teama asupra persoanei de cuplu din dorinta de a avea senzatia ca detin puterea si controlul absolut in relatie. Mania constituie una dintre metodele la care recurge agresorul pentru a obtine autoritatea suprema. In acelasi timp, el mai poate apela la violenta fizica - lovituri, ciupituri, palme, pumni, strangulari chiar si la cea sexuala - fortand partenera sa intretina raporturi sexuale sau dorind sa o implice in diferite activitati sexuale impotriva propriei sale vointe. In acest tip de relatii abuzive, agresorul utilizeaza diferite tactici pentru a obtine puterea:

- Copiii pe post de pioni - te acuza ca esti un parinte rau, te ameninta ca-ti va lua copilul, foloseste copilul pe post de mesager.

- Constrangere si amenintari - ameninta ca va rani alti membri ai familiei, animalele din casa, copiii sau chiar ca-si va face siesi rau.

- Negare si cenzura - isi neaga atitudinea comportamentala violenta si te invinovateste pe tine pentru aparitia ei; lucru ce te poate determina sa devii confuza si sa te autoinvinovatesti cu toate ca nu-ti apartine greseala.

- Abuzul economic - controleaza castigul vostru financiar, refuza sa va impartiti banii, te cearta pentru banii pe care ii cheltuiesti si nu vrea sa te lase sa lucrezi in afara domiciliului vostru. Agresorul iti poate sabota performantele de la locul de munca, fortandu-te sa lipsesti de la serviciu sau sunandu-te la munca foarte des.

- Abuzul emotional - recurge la insulte si la un limbaj grosier, te critica si incearca sa-ti diminueze increderea in sine.

- Intimidare - utilizeaza o anumita mimica, privire, gesturi precise pentru a te intimida; poate sparge diferite obiecte.

- Izolare - iti limiteaza intalnirile cu familia si prietenii, are pretentia sa-i ceri voie de fiecare data cand parasesti domiciliul, nu te lasa sa muncesti - in cazul in care te lasa detine controlul asupra activitatilor si evenimetelor tale sociale.

- Putere - ia majoritatea deciziilor, iti defineste rolul si-ti traseaza sarcinile pe care le ai de indeplinit in relatie, iti controloeaza viata sociala, te trateaza ca pe un oarecare obiect pe care il detine.

Violenţa domestică face parte din categoria dramelor tăcute, a celor consumate intre pereţii casei, îndurate şi nemărturisite. Statisticile arată că numărul femeilor din Romania, agresate de partenerii de viata creste, cu pana la 10 %, in fiecare an. Cresterea este determinata si de faptul ca din ce in ce mai multe femei indraznesc sa rupa tacerea, sa spuna drama prin care trec, si sa ceara ajutor. Subiectul este dur si delicat in acelasi timp, pentru ca femeile abuzate, in proportie de peste 75%, refuza sa faca publica drama lor. Prefera sa taca, sa indure si sa spere ca abuzurile vor inceta. Statistica spune ca pentru fiecare caz raportat sau descoperit (la spital, de exemplu), exista alte trei cazuri de violenta asupra femeii, care raman necunoscute celor care ar fi capabili sa intervina.

Traim cu falsa impresie ca violenta domestica este intalnita in special in patura de jos a societatii, ca victimele sunt persoane “slabe”, care nu sunt in stare sa paraseasca o relatie abuziva sau chiar ca persoana abuzata ar putea sa opreasca abuzul daca ar fi suficient de hotarata. E adevarat ca problemele financiare reprezinta un factor de risc si pot genera reactii agresive, insa violenta domestica este rezultatul nevoii unei persoane de a demonstra partenerului ca detine controlul, ca puterea e in mainile sale. Statisticile arata ca problema se regaseste in egala masura atat in clasele sociale joase, cat si in cele de mijloc si inalte. Drumul intre “merita o bataie”, “e spre binele lui/ei“, “a cautat-o cu lumanarea“, si ranile adanci, fizice si psihice, se masoara in pumni indiferent de patura sociala.