Producerea și Conservarea Furajelor

Curs
8.7/10 (10 voturi)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 108 în total
Cuvinte : 64564
Mărime: 899.53KB (arhivat)
Publicat de: Vlad Ignat
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Costel Samuil
USAMV Iasi

Cuprins

  1. CAPITOLUL I. Importanţa şi vegetaţia pajiştilor 3
  2. 1.1. Importanţă clasificare, răspândire 3
  3. 1.2. Vegetaţia pajiştilor 5
  4. 1.2.1. Graminee 5
  5. 1.2.2. Leguminoase 12
  6. 1.2.3.Ciperacee şi juncacee 14
  7. 1.2.4. Plante din alte familii botanice 14
  8. CAPITOLUL II Tipologia pajiştilor 17
  9. 2.1. Principiile de bază ale tipologiei pajiştilor 17
  10. 2.2. Metode folosite pentru identificarea tipurilor de pajişti 17
  11. 2.3. Unităţi zonale şi intrazonale de pajişti 18
  12. 2.3.1. Pajişti zonale 19
  13. 2.3.2. Pajişti intrazonale 20
  14. 2.4. Principalele tipuri de pajişti din România 20
  15. CAPITOLUL III Îmbunătăţirea pajiştilor 25
  16. 3.1 Lucrări de suprafaţă 25
  17. 3.1.1. Lucrări tehnico-culturale 26
  18. 3.1.2. Combaterea vegetaţiei lemnoase 26
  19. 3.1.3. Combaterea buruienilor 28
  20. 3.1.4. Îmbunătăţirea regimului de umiditate 29
  21. 3.1.5. Îmbunătăţirea regimului de nutriţie 32
  22. 3.1.6. Prevenirea şi combaterea eroziunii solului pe pajişti 35
  23. 3.1.7. Supraînsămânţarea 39
  24. 3.2. Lucrări radicale 39
  25. CAPITOLUL IV Pajişti temporare 40
  26. 4.1. Pajişti temporare înfiinţate în locul pajiştilor permanente
  27. degradate 40
  28. 4.1.1. Alegerea terenului 40
  29. 4.1.2. Pregătirea terenului 41
  30. 4.1.3. Culturile premergătoare 42
  31. 4.1.4. Fertilizarea de bază şi amendamentarea 42
  32. 4.1.5. Specii şi soiuri folosite la înfiinţarea pajiştilor temporare 42
  33. 4.1.6. Alcătuirea amestecurilor de graminee şi leguminoase perene 43
  34. 4.1.7. Sămânţa şi semănatul 46
  35. 4.1.8. Lucrări de îngrijire 47
  36. 4.1.9. Folosirea pajiştilor temporare 48
  37. 4.1.10. Refacerea pajiştilor temporare 48
  38. 4.2. Pajişti temporare înfiinţate în teren arabil .49
  39. CAPITOLUL V – Folosirea pajiştilor 50
  40. 5.1. Folosirea pajiştilor prin păşunat 50
  41. 5.1.1. Importanţa păşunilor şi a nutreţului verde în hrana animalelor 50
  42. 5.1.2. Particularităţile creşterii şi consumului plantelor de pe păşuni 50
  43. 5.1.3. Sisteme de păşunat 51
  44. 5.1.4. Principiile folosirii raţionale a păşunilor 52
  45. 5.1.5. Tehnica păşunatului 57
  46. 5.2. Folosirea pajiştilor prin cosit 58
  47. 5.2.1. Importanţa fânului pentru asigurarea bazei furajere 58
  48. 5.2.2. Recoltarea fâneţelor 58
  49. 5.2.3. Pregătirea fânului 59
  50. 5.2.4. Depozitarea şi păstrarea fânului 62
  51. CAPITOLUL VI Graminee anuale furajere 63
  52. 6.1. Porumbul furajer - Zea mays L. 63
  53. 6.2. Orzul – Hordeum vulgare L. 66
  54. 6.3. Ovăzul - Avena sativa L. 69
  55. 6.4. Secara - Secale cereale L. var. vulgare Körn. 70
  56. 2
  57. CAPITOLUL VII Leguminoase anuale furajere 72
  58. 7.1. Mazărea comună - Pisum sativum L.
  59. mazărea furajeră - Pisum sativum ssp. arvense L. 72
  60. 7.2. Soia - Glycine max (L.) Merr. 74
  61. 7.3. Măzărichea de primăvară - Vicia sativa L.,
  62. măzărichea de toamnă - Vicia pannonica Cr
  63. măzărichea păroasă - Vicia villosa Roth. 75
  64. CAPITOLUL VIII Leguminoase perene furajere 78
  65. 8.1. Lucerna albastră - Medicago sativa L. 78
  66. 8.2. Trifoiul roşu - Trifolium pratense L. 83
  67. CAPITOLUL IX Plante furajere suculente 87
  68. 9.1. Sfecla furajeră - Beta vulgaris L. ssp. crassa D.B. 87
  69. 9.2. Gulia furajeră - Brassica napus L. Var napobrassica Rchb. 89
  70. CAPITOLUL X Culturi furajere succesive 91
  71. 10.1 Cerinţele culturilor furajere successive 91
  72. 10.2 Factorii climatici şi edafici 91
  73. 10.3 Plantele premergătoare 91
  74. 10.4 Sortimentul de plante ce se pretează în cultură succesivă 91
  75. 10.5 Tehnologia de cultivare 92
  76. CAPITOLUL XI Conveierul verde 93
  77. 11.1 Tipuri de conveier verde 93
  78. 11.2 Principii de organizare a conveierului verde 93
  79. 11.3 Sortimentul de plante furajere din conveierul verde 94
  80. 11.4 Întocmirea schemelor de conveier verde 94
  81. 11.5 Eşalonarea producţiei de furaj verde 96
  82. 11.6 Folosirea culturilor din conveierul verde 96
  83. CAPITOLUL XII Însilozarea furajelor 97
  84. 12.1 Importanţa însilozării furajelor 97
  85. 12.2 Categoriile de furaje însilozate 97
  86. 12.3 Procesele biochimice de timpul însilozării 97
  87. 12.4 Tehnologia însilozării furajelor 99
  88. 12.5 Tehnologii specifice de însilozare 102
  89. 12.6 Tipuri de silozuri 103
  90. 12.7 Calitatea furajului însilozat 104
  91. Bibliografie 106

Extras din curs

CAPITOLUL I

IMPORTANŢA ŞI VEGETAŢIA PAJIŞTILOR

1.1 Importanţă clasificare, răspândire

1.2 Vegetaţia pajiştilor permanente

1.2.1 Graminee

1.2.2 Leguminoase

1.2.3 Ciperacee şi juncacee

1.2.4 Specii din alte familii botanice

1.1 Importanţă clasificare, răspândire

Starea actuală a pajiştilor din Romania este în general necorespunzătoare iar

producţiile care se obţin sunt mici, rareori depăşind 7-8 t/ha masă verde şi de o calitate

scăzută. Suprafeţe considerabile ocupate de pajiştile permanente reprezintă de fapt,

terenuri foarte slab productive, care din diferite motive nu au avut un alt mod de utilizare.

Astfel, putem considera că pajiştea reprezintă o suprafaţă de teren acoperită cu

vegetaţie ierboasă alcătuită în cea mai mare parte din plante perene, ce aparţin diferitelor

familii botanice şi a cărei producţie este utilizată în alimentaţia animalelor, prin păşunat

sau cosit.

Importanţa economică şi ecologică a pajiştilor permanente este dată de

multiplele roluri pe care le pot avea.. In acest context, pajiştile pot reprezenta:

- sursă importantă de nutreţuri suculente şi fibroase pentru animalele domestice; în

România, se apreciază că pajiştile permanente asigură circa 40% din masa verde şi

25% din fânul necesar alimentaţiei animalelor;

- habitat şi sursă de hrană pentru animalele sălbatice; în acest fel, alături de păduri,

pajiştile devin principalele ecosisteme ce asigură supravieţuirea speciilor respective;

- mijloc de prevenire şi combatere a eroziunii solului; ierburile de pe pajişti au

însuşirea de a reţine cantităţi mari de apă şi de a spori infiltrarea acesteia în sol,

mergând până la oprirea totală a eroziunii;

- mijloc de îmbunătăţire a structurii şi fertilităţii solului; sub vegetaţia pajiştilor

naturale primare s-au format soluri fertile, datorită sistemului radicular fasciculat al

ierburilor care străbat straturile de la suprafaţa solului, legându-l într-o structură de

agregate şi îmbogăţindu-l în substanţă organică; bacteriile din nodozităţile

leguminoaselor contribuie la ridicarea fertilităţii solului prin fixarea azotului

atmosferic şi depozitarea lui în sol;

- sursă de elemente minerale, stoc de germoplasmă locuri de recreere; pajiştile

contribuie la conservarea unor ecosisteme naturale în scop ştiinţific, conservarea

speciilor în pericol, păstrarea unor frumuseţi naturale.

Clasificarea pajiştilor se poate face după mai multe criterii, cum ar fi: modul de

formare, modul de folosire, durata folosirii terenului ca pajişte, relieful pe care sunt

situate pajiştile etc.

După originea lor pajiştile sunt naturale şi temporare.

Pajiştile naturale sunt reprezentate de suprafeţe de teren pe care vegetaţia

ierboasă s-a instalat spontan. La rândul lor acestea se împart în pajişti naturale primare şi

pajişti naturale secundare.

Pajiştile naturale primare (pajişti naturale propriu-zise) sunt răspândite în

diferite regiuni ale globului unde factorii ecologici nu au permis formarea pădurilor.

Acestea sunt reprezentate de pampa argentiniană stepa rusească savana africană marile

câmpii americane cu ierburi scunde, preeria cu ierburi înalte, tundra nordică şi tundra de

altitudine, care ocupau suprafeţe imense şi unde sub învelişul lor ierbos s-au format soluri

4

negre, fertile şi adânci. În România, pajiştile naturale primare sunt reprezentate prin

ochiurile de stepă din sud-estul ţării şi prin pajiştile alpine, suprafaţa lor fiind de

aproximativ 100.000 hectare.

Pajiştile naturale secundare sunt formate pe locul fostelor păduri defrişate de

om, supuse în continuare influenţei activităţii omului şi factorilor naturali, fapt ce a dus la

o mare diversificare sub aspect floristic, reprezentând cea mai mare parte a pajiştilor

naturale. În ţara nostră pajiştile din această categorie sunt răspândite de la nivelul mării

până în etajul subalpin, pe o suprafaţă de peste 4,8 milioane hectare.

Datorită dezvoltării agriculturii şi a mijloacelor de producţie, intervenţia omului

în ecosistemele de pajişti naturale s-a accentuat progresiv şi fizionomia formaţiilor

respective este determinată de om şi animalele crescute de el. De aceea, numai pe

suprafeţe restrânse sau în rezervaţii naturale se mai pot întâlni formaţii de "pajişti

naturale". Ca atare, noţiunea de pajişte naturală rămâne fără acoperire şi cerinţele

pratotehnicii impun introducerea noţiunii de pajişte permanentă care defineşte toate

pajiştile pe care vegetaţia s-a instalat în mod spontan.

Pajiştile temporare, cunoscute şi sub denumirea de pajişti artificiale, pajişti

cultivate sau pajişti semănate, sunt suprafeţe de teren, de regulă arabile, care se

însămânţează cu specii furajere perene (graminee şi leguminoase) în amestec sau singure.

Pajiştile permanente şi temporare se folosesc prin păşunat, cosit (pentru fân sau

masă verde) şi mixt (alternând păşunatul cu cositul), fiind astfel împărţite în păşuni şi

fâneţe. Pentru păşuni, se rezervă pajiştile formate din specii cu talie mică şi mijlocie, iar

pentru fâneţe, pajiştile alcătuite din specii cu talie înaltă.

Răspândire. La nivel mondial, arabilul ocupă 1 447 509 mii ha (9,8%), pajiştile

permanente 3 361 733 mii ha (22,7%) iar pădurile 4 179 808 mii ha (28,2%), ceea ce

înseamnă că 60,7% este acoperită cu vegetaţie şi 39,3% este reprezentată de alte terenuri

(Production Yearbook., 1994).

Preview document

Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 1
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 2
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 3
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 4
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 5
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 6
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 7
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 8
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 9
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 10
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 11
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 12
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 13
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 14
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 15
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 16
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 17
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 18
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 19
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 20
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 21
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 22
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 23
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 24
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 25
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 26
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 27
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 28
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 29
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 30
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 31
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 32
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 33
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 34
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 35
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 36
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 37
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 38
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 39
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 40
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 41
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 42
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 43
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 44
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 45
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 46
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 47
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 48
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 49
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 50
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 51
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 52
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 53
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 54
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 55
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 56
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 57
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 58
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 59
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 60
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 61
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 62
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 63
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 64
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 65
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 66
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 67
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 68
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 69
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 70
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 71
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 72
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 73
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 74
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 75
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 76
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 77
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 78
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 79
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 80
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 81
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 82
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 83
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 84
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 85
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 86
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 87
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 88
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 89
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 90
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 91
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 92
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 93
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 94
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 95
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 96
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 97
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 98
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 99
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 100
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 101
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 102
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 103
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 104
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 105
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 106
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 107
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 108

Conținut arhivă zip

  • Producerea si Conservarea Furajelor.pdf

Alții au mai descărcat și

Sisteme Durabile în Producția Animală

INTRODUCERE Prin apariţia in ultimile decenii a principiului specializării fermelor zootehnice, precum si prin concentrarea numărului de animale,...

Proiectarea unei Exploatații Agricole în Sistem Ecologic

Introducere Prezentarea conceptului de fermă ecologică şi importanţa ei Proiectarea sistemelor agricole este o lucrare tehnică ce are ca obiectiv...

Stabilirea Necesarului de Nutreț și a Eficienței Utilizării Lor pentru o Exploatație Zootehnică

INTRODUCERE Nutriţia şi alimentaţia influenţează direct şi evident nu numai nivelul producţiilor animale dar şi reproducţia, procesele de creştere...

Proiectarea unei ferme, în sistem intensiv de îngrășare a vițeilor, cu capacitatea de livrare anuală de 100 capete baby beef

Cap I. MEMORIU JUSTIFICATIV 1.1. Importanţa creşterii bovinelor Bovinele au o importanţă social-economică, sanitară, biologică şi ecologică de...

Proiect de An la Cultura Pajiștilor și a Plantelor Furajere

CAPITOLUL I INTRODUCERE 1.1. Importanta, clasificare, raspândire Pajistea reprezinta suprafata de teren acoperita cu vegetatie ierboasa,...

Elaborarea Proiectului Tehnologic pentru o Fermă de Producție cu Ovine Situată în Zonă de Deal

1.Memoriu justificativ 1.1. Definirea exploataţiei Ferma agrozootehnică pe care o deţin este amplasată in satul Crasnaleuca, având coordonatele...

Organizarea ameliorativă a unei pajiști permanente degradate din zona Fălticeni, Județul Suceava

INTRODUCERE Patrimoniul pastoral al tării noastre, alcătuit din peste 4,9 milioane hectare, constituie un însemnat potentia de resurse naturale...

Creșterea iepurilor și creșterea păstrăvului

INTRODUCERE Creşterea raţională a iepurilor de casă, cunicultura, oferă posibilitatea de sporire a veniturilor unui număr mare de locuitori de la...

Te-ar putea interesa și

Amenajamentul pastoral al pajiștilor din comuna vulturești

Pajiștile sunt un element esenţial al sistemelor de agricultură durabilă, care răspund exigenţelor cererii de alimente sănătoase şi de calitate...

Cultura Pajiștilor și a Plantelor Furajere

INTRODUCERE 1.1. Importanţă, clasificare, răspândire Pajiştea reprezintă suprafaţa de teren acoperită cu vegetaţie ierboasă, alcătuită în cea mai...

Elaborarea proiectului tehnologic pentru o fermă de vaci de lapte, întreținere liberă, cu un efectiv de 150 capete, rasa holstein-friza

Capitolul I Memoriu justificativ 1.1 Importanţa şi oportunitatea investiţiei In sensul larg al cuvântului, prin noţiunea de exploatare a...

Minimizarea deșeurilor în industria berii

I. Memoriu justificativ În cadrul acestui proiect am început cu generalităţi despre poluarea în industria alimentară pentru a vedea şi a înţelege...

Analiza marketingului la SC Ecopaper Zărnești SA

INTRODUCERE Ecopaper este o societate pe actiuni specializata in producerea hartiei folosita ulterior la fabricarea cartonului ondulat pentru...

Stabilirea necesarului de nutrețuri și a eficienței utilizării lor pentru o exploatație zootehnica

Introducere Nutriția este știința care se ocupă cu studiul schimburilor nutritive dintre organism și mediu, a transformării substanțelor absorbite...

Pajiști

Introducere Producerea furajelor reprezintă o activitate economică esenţială în creşterea animalelor şi a constituit o preocupare a omului din...

Îmbunătățirea Pajiștilor Permanente

INTRODUCERE Starea actuală a pajiştilor din Romania este în general necorespunzătoare iar producţiile care se obţin sunt mici, rareori depăşind...

Ai nevoie de altceva?