Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă

ROTAȚIA

Grâul este pretenţios faţă de planta premergătoare deoarece trebuie semănat toamna, destul de devreme, astfel încât până la venirea frigului să răsară, să înfrăţească şi să se călească pentru a rezista peste iarnă. În plus, planta de grâu are un sistem radicular destul de slab dezvoltat, cu putere mică de străbatere în profunzimea solului şi de absorbţie a substanţelor nutritive din sol.

Plante foarte bune premergătoare pentru grâu:

+

Plantele bune premergătoare pentru grâu:

Nu se recomandă să fie amplasat grâul după:

– culturi care lasă solul sărac în apă şi elemente nutritive, cum ar fi

– orz (din cauza bolilor şi dăunătorilor comuni)

– lucernă sau pajişti semănate (culturi care lăstăresc puternic după desfiinţare şi care lasă solul uscat)

– mazărea

– fasolea

– borceagul

– rapiţa de toamnă

– inul pentru ulei

– inul pentru fibră

– cartoful timpuriu şi de vară

– trifoiul

– cânepa pentru fibră

– muştarul

– năutul

– bobul

– sfecla pentru sămânţă

– porumbul pentru masă verde

– tutunul

– macul

– coriandrul

– anasonul

– chimenul

– soia

– sfecla pentru zahăr

– sfecla pentru furaj

– cartoful de toamnă

– floarea-soarelui

– porumbul pentru boabe şi pentru siloz

– cânepa pentru sămânţă

 sorgul

 iarba de Sudan

 meiul

plante, cultivate pe suprafeţe restrânse:

Monocultura de grâu este acceptată, de regulă, numai 2 ani şi numai la culturile destinate consumului; în nici un caz nu se va amplasa grâul după grâu, pe suprafeţele destinate producerii de sămânţă sau pe terenurile infestate puternic cu boli.

FERTILIZAREA

2,3 – 3,3 kg N

 consumul specific de elemente nutritive este relativ redus: .1,1 – 1,8 kg P₂O₅

1,9 – 3,7 K₂O

/100 kg boabe + paiele aferente.

Azotul

 îngrăşămintele minerale:.....Fosforul

Potasiul

 îngrăşămintele organice: gunoiul de grajd semifermentat și mustul de gunoi

- sunt bine valorificate de cultura grâului;

- pot fi aplicate direct în cultura grâului, sau, mai frecvent, la planta premergătoare (porumb, sfeclă), urmând ca grâul să beneficieze de efectul remanent;

- dozele administrate pe terenurile destinate culturilor de grâului sunt de 15 - 20 t/ha;

- încorporate sub arătură;

- sporurile de recoltă pot depăşi 1.500 kg boabe/ha.

- influenţează dezvoltarea vegetativă a plantelor;

- formarea de plante viguroase, mai înalte, bine înfrăţite, cu frunze late, de culoare verde-închis;

- favorizează procesul de fotosinteză, formarea componentelor de producţie, conţinutul boabelor în substanţe proteice;

- mărimea optimă a dozelor de azot este cuprinsă între 50 şi 160 kg/ha.

- echilibrează efectul azotului;

- îmbunătăţeşte rezistenţa la iernare, cădere şi boli;

- favorizează dezvoltarea sistemului radicular şi înfrăţirea;

- îmbunătăţeşte calitatea recoltei, grăbeşte maturitatea;

- mărimea dozei de fosfor: între 60 şi 120 kg/ha;

- încorporat în mod obişnuit sub arătură.

- favorizează sinteza glucidelor;

- sporeşte rezistenţa la ger, cădere şi boli;

- se pot aplica 40 - 80 kg K₂O/ha;

- încorporat sub formă de sare potasică sub arătură sau sub formă de îngrăşăminte complexe, la pregătirea patului germinativ.

 aplicarea amendamentelor calcaroase

LUCRĂRILE SOLULUI

Grâul cere un sol afânat pe circa 20 cm adâncime, cu suprafaţa nu foarte mărunţită, dar fără bulgări în sol, aşezat, nivelat, fără resturi vegetale pentru a permite semănatul în bune condiţii.

În cazul premergătoarelor timpurii:

–.după recoltare se recomandă o lucrare de dezmiriştit, efectuată imediat după eliberarea terenului (cel .mult 1 - 2 zile întârziere)

– în continuare, solul se ară imediat, la 20 - 22 cm adâncime, cu plugul în agregat cu grapa stelată

– în situaţiile în care solul este prea uscat şi nu se poate ara imediat sau prin arătură se scot bulgări mari, .atunci se efectuează numai o lucrare de dezmiriştit şi se aşteaptă căderea unor precipitaţii ceva mai .importante, care să permită o arătură de .calitate.

–..grâul nu necesită arături prea adânci, adâncimea arăturii trebuie stabilită în câmp, în funcţie de starea .terenului, astfel încât să fie încorporate resturile vegetale (miriştea şi buruienile) şi fără a scoate .bulgări; în condiţiile unor terenuri bine lucrate an de an, se poate ara doar la 18 - 20 cm adâncime.

–.până în toamnă, arătura trebuie prelucrată superficial, pentru mărunţirea bulgărilor, nivelarea .terenului, distrugerea buruienilor care răsar; lucrările sunt efectuate la noi, cel mai adesea, cu grapa .cu discuri în agregat cu grapa cu colţi reglabili şi lamă nivelatoare; se recomandă ca primele lucrări să .fie făcute perpendicular sau oblic faţă de direcţia arăturii, pentru a asigura nivelarea terenului.

–.pregătirea patului germinativ se face chiar înainte de semănat, prin lucrări superficiale cu .combinatorul (de preferat) sau cu grapa (grapa cu discuri în agregat cu grapa reglabilă şi lamă .nivelatoare); de regulă, se recomandă ca această ultimă lucrare să fie efectuată perpendicular pe .direcţia de semănat.