Utilizarea Instalațiilor de Muls în Fermele de Producere a Laptelui

NECESITATE ŞI CERINŢE

Una din cele mai importante activităţi din fermele de creştere a animalelor o constituie obţinerea laptelui.

Evacuarea laptelui din ugerul animalului este efectul unui proces neurohormonal cuprinzând două etape distincte şi anume:

• sinteza laptelui din uger;

• secreţia propriu-zisă ca urmare a învingerii rezistenţei sfincterelor care permit extragerea laptelui din cisternele mameloanelor prin diferenţa de presiune din interiorul cavităţilor şi exterior.

Se ştie că cedarea laptelui este un proces complex care are loc sub influenţa ocitocinei, hormon responsabil de colectarea laptelui în cele patru compartimente ale ugerului.

Efectul ocitocinei fiind de scurtă durată (5...7 minute), este necesar ca procesul de mulgere a laptelui să se producă în acest interval.

Încercările omului pentru realizarea mulsului mecanic datează încă din secolul al XIX lea, dar posibilităţi tehnice reale s-au creat abia odată cu apariţia aparatelor de muls cu pahar.

Mulsul mecanic prezintă faţă de mulsul manual o serie de avantaje de ordin fiziologic, economic zooigienic etc. dintre care cele mai importante sunt:

• creşte semnificativ productivitatea muncii în paralel cu reducerea efortului fizic, un singur om putând mulge 20...60 vaci pe oră, în funcţie de felul instalaţiei folosite;

• mulsul mecanic, prin imitarea suptului natural, este superior din punct de vedere fiziologic deoarece creează posibilitatea extragerii laptelui fără să traumatizeze ţesuturile;

• mulsul mecanic contribuie prin pulsaţiile ritmice şi regulate ale aparatului de muls la crearea unor reflexe de cedare a laptelui, scurtându-se timpul de muls la 3...7 minute;

• laptele muls este igienic, cu un număr mic de microorganisme, datorită faptului că acesta nu mai vine deloc sau numai în mică măsură în contact cu aerul viciat din adăpost sau spaţiul special amenajat pentru muls;

• prin mulsul mecanic se evită în bună măsură transmiterea infecţiilor de la om la animal şi invers prin înlăturarea contactului direct dintre uger şi mâna mulgătorului;

• prin executarea mulsului mecanic producţia de lapte creşte datorită eliminării laptelui într-un timp corelat cu activitatea hormonului de sinteză-secreţie, ocitocina; de asemenea ultimele picături fiind mai bogate în grăsime contribuie la creşterea calităţii laptelui muls;

Faţă de instalaţiile de muls mecanic se impun o serie de cerinţe dintre care cele mai imporatante sunt:

• să extragă integral laptele cisternal şi alveolar din uger prin corelarea vitezei de mulgere cu cea de cedare a laptelui;

• să fie capabile să menţină starea de sănătate a ugerului prin evitarea traumatizării ţesuturilor şi prin pregătirea corespunzătoare a animalelor la muls;

• parametrii constructivi şi funcţionali ai instalaţiilor de muls trebuie să fie în concordanţă cu aptitudinile morfologice şi fiziologice ale animalelor pentru mulsul mecanic;

• materialele care se utilizează în construcţia instalaţiilor de muls să nu modifice calităţile fizice şi chimice, precum şi pe cele organoleptice ale laptelui muls;

• fiabilitatea şi mentenabilitatea instalaţiilor de muls trebuie să fie foarte ridicate datorită faptului că exploatarea acestor utilaje se face într-un timp dublu limitat dat de stereotipul programului de lucru din fermă şi de cerinţele neurohormonale de cedare a laptelui;

• să permită dezinfecţia întregului traseu al laptelui între două etape consecutive de muls;

• să fie cât mai silenţioase, pentru a nu afecta animalele prin inhibare;

• să fie ergonomice şi să asigure cerinţele de tehnică a securităţii muncii.

Se ştie că laptele se află în interiorul cavităţii cisternale la o presiune de 10 N/cm2, iar extragerea lui cu ajutorul instalaţiilor de muls se realizează prin analogie cu suptul natural al viţelului, deci prin absorbţie.

Indiferent de tipul instalaţie de muls, procesul de recoltare mecanică se reduce, în principiu la alternarea depresiunii de cca. 5 N/cm2, cu cea a presiunii atmosferice de 10 N/cm2. Această alternanţă trebuie să se exercite asupra mamelonului în vederea extragerii laptelui şi a reactivării circulaţiei sanguine şi limfatice. Ansamblul celor două faze ale acestui ciclu formează o pulsaţie iar cele două durate specifice sunt: aspiraţia (sugerea propriu-zisă), respectiv masajul ţesutului mamelonului.

CLASIFICAREA INSTALAŢIILOR DE MULS

Principalele criterii de clasificare ale instalaţiilor de muls sunt următoarele:

• după modul de instalare:

- instalaţii de muls montate în adăpost;

- instalaţii de muls folosite la platformă;

- instalaţii de muls utilizate la păşune.

• după modul de utilizare:

- instalaţii de muls staţionare;

- instalaţii de muls mobile.

• după felul în care se realizează colectarea şi transportul laptelui:

- instalaţii cu colectarea laptelui în bidoane;

- instalaţii cu transportul laptelui prin conductă şi colectarea în rezervor de refrigerare.

• după modul de funcţionare.

- instalaţii de muls în doi timpi;

- instalaţii de muls în trei timpi.

• după tipul pompei de vacuum:

- instalaţii cu pompă cu piston;

- instalaţii cu pompă rotativă (cu palete sau cu fluid inelar rotativ).

• după felul pulsatorului:

- instalaţii echipate cu pulsatoare mecanice;

- instalaţii echipate cu pulsatoare pneumatice;

- instalaţii echipate cu pulsatoare hidro-pneumatice;

- instalaţii echipate cu pulsatoare electomagnetice şi/sau electronice.

FUNCŢIONAREA INSTALAŢIILOR DE MULS

Pentru studiul funcţionării instalaţiilor de muls considerăm drept instalaţie de bază cea utilizată în adăposturile de vaci legate la stand şi cu colectarea laptelui în bidoane.

În figura 1 este redată schema de principiu a unei astfel de instalaţii. Acestea au avantajul că se întreţin uşor şi nu prezintă în exploatare acele probleme pe care le ridică unele platforme de muls.

Printre dezavantajele acestor instalaţii amintim necesitatea folosirii forţei fizice pentru deplasarea bidoanelor cu lapte, precum şi lipsa unui sistem de refrigerare a laptelui imediat după mulgere.

Mulgerea la adăpost are un avantaj care trebuie luat în calcul atunci când se pune problema adoptării unei instalaţii de muls şi anume că prin mulgerea vacilor în adăpost la stand, se evită deplasarea acestora la locul de muls pe timp ploios sau iarna pe viscol şi ninsoare. Cele mai frecvent folosite instalaţii de acest gen sunt cele cu funcţionarea în doi timpi. O astfel de instalaţie este alcătuită dintr-un generator de vacuum, conducta pentru vacuum, aparatul de muls şi o instalaţie anexă pentru dezinfecţia traseului pe care circulă laptele.

Aşa cum se prezintă în figura 1 , instalaţia este alcătuită din: pompa rotativă cu palete 1, electromotorul de antrenare a pompei 2, injectorul de ulei 3 pentru ungerea pompei, manşonul de legătură 4, conducta de aspiraţie 5, recipientul pentru colectarea condensului 6 , vacuummetrul 7, regulatorul de vacuum 8, reţeaua de vacuum 9, robinetele 10 pentru cuplarea aparatelor

de muls, aparatul de muls 11 şi amortizorul de zgomot 12.