Cuprins
- SISTEMATICA VIŢEI DE VIE 5
- Sistematica şi aria de răspândire a genurilor şi speciilor 5
- Sistematica soiurilor 5
- Clasificarea după direcţiile de producţie 5
- Clasificarea după caracterele morfologice 7
- PARTICULARITĂŢI MORFOLOGICE ALE VIŢEI DE VIE 8
- Particularităţile morfologice ale sistemului radicular 8
- Particularităţile morfologice ale sistemului aerian 9
- Butucul (trunchiul) sau tulpina 9
- Partea ramificată (coroana) 9
- Mugurii 10
- Lăstarii şi copilii 10
- Frunza 10
- Cărceii 11
- InflorescenŢa 11
- Floarea 11
- Polenul 12
- Fructul 12
- Sămănţa 13
- PARTICULARITĂŢILE BIOLOGICE SI FIZIOLOGICE ALE VIŢEI DE VIE 14
- Ciclul ontogenetic 14
- Ciclul biologic anual 16
- Particularităţi fiziologice privind nutriţia viţei de vie 18
- Aprovizionarea cu apă 18
- Aprovizionarea cu elemente nutritive 18
- Elaborarea, transportul şi depozitarea produselor de sinteză 18
- PARTICULARITĂŢI ALE ECOLOGIEI VITICOLE 20
- Agroecosistemul viticol 20
- Climatologie viticolă 21
- Influenţa luminii. 21
- Influenţa temperaturii 21
- Influenţa umidităţii 22
- Influenţa curenţilor de aer 22
- PRODUCEREA MATERIALULUI SĂDITOR VITICOL 23
- ÎNMULŢIREA GENERATIVĂ (SEXUATĂ) 23
- ÎNMULŢIREA VEGETATIVĂ 23
- Înmulţirea prin marcotaj 23
- Înmulţirea prin prăbuşire 24
- Înmulţirea prin micropropagare (in vitro) 24
- Înmulţirea prin butăşire 26
- Înmultirea prin butaşi nealtoiţi 26
- Înmulţirea prin butaşi altoiţi 27
- Particularităţile tehnologice de producere a materialului săditor viticol cu valoare biologică ridicată, liber de viroze 32
- BAZELE TEHNOLOGICE ALE ÎNFIINŢĂRII PLANTAŢIILOR VITICOLE RODITOARE 34
- Tipuri de plantaţii şi de exploataţii viticole 34
- Clasificarea plantaţiilor viticole în funcţie de orografia terenului, fertilitatea solurilor, vigoarea soiurilor şi direcţiile de producţie 34
- Clasificarea plantaţiilor viticole în funcţie de volumul şi destinaţia producţiei rezultate 35
- Clasificarea exploataţiilor viticole după gradul de specializare şi modul în care se implică în valorificarea producţiei de struguri 36
- Moduri de cultivare a viţei de vie 36
- Cultura semiprotejată 37
- Cultura neprotejată 37
- Alegerea amplasamentelor pentru înfiinţarea plantaţiilor viticole roditoare 38
- Condiţiile climatice 38
- Condiţiile orografice şi pedologice 39
- Condiţiile tehnico-economice şi organizatorice 39
- Proiectarea tehnologică în vederea înfiinţării plantaţiilor viticole roditoare 40
- Alegerea şi amplasarea soiurilor 43
- Alegerea şi amplasarea soiurilor roditoare 43
- Alegerea portaltoilor 44
- Tehnologia de înfiinţare a plantaţiilor viticole roditoare 44
- ÎNTREŢINEREA PLANTAŢIILOR VITICOLE TINERE 47
- ÎNGRIJIREA ŞI EXPLOATAREA PLANTAŢIILOR VITICOLE RODITOARE 51
- TĂIERILE APLICATE VIŢEI DE VIE 51
- DIRIJAREA ŞI LEGATUL COARDELOR 57
- REFACEREA DESIMII PLANTAŢIILOR VITICOLE RODITOARE 59
- CORECTAREA RESURSELOR TROFICE 60
- FERTILIZAREA PLANTAŢIILOR VITICOLE PE ROD 60
- CORECTAREA REACŢIEI SOLULUI 62
- CORECTAREA RESURSELOR HIDRICE 62
- PROTECTIA FITOSANITARĂ A PLANTAŢIILOR VITICOLE RODITOARE 64
- RECOLTAREA STRUGURILOR 65
Extras din curs
DEFINIŢIA ŞI IMPORTANŢA VITICULTURII
DEFINIŢIA VITICULTURII
Termenul de viticultură ca denumire derivă etimologic din două cuvinte latineşti, adaptate specificului limbii noastre, şi anume: vitis (viţă de vie) şi cultura, ae (îngrijire, cultivare).
Viticultura, ca domeniu ştiinţific, s-a consolidat pe baza materialului informaţional din practica viticolă (rod al multor generaţii de viticultori), şi datorită dezvoltării ştiinţelor fundamentale (fizică, chimie şi biologie), parcurgînd traseul de la acumulări de cunoştinţe şi experienţã pînă la generalizări, principii şi legi. Prin urmare, viticultura ca ştiinţă, se poate defini ca fiind studiul particularităţilor biologice şi productive ale viţei de vie şi stabilirea tehnologiilor în funcţie de soi şi areal, pentru obţinerea unor producţii mari de struguri, cu valoare alimentară ridicată, în condiţii de profit.
Viticultura tehnologică (Vt), modernă (specializată), comparativ cu cea tradiţională foloseşte şi lansează soluţii tehnologice (St), în succesiune cronologică (Sc) şi în concordanţă cu particularităţile genetice ale soiurilor (Pg) şi oferta ecologică din areal (Oe), pentru obţinerea unor producţii de struguri ridicate (cantitativ şi calitativ), relativ constante şi sănătoase, în condiţii de profit.
Viticultura tehnologică ca disciplină didactică transmite informaţii privind particularităţile biologice şi tehnice ale viţei de vie pentru deprinderea acestei îndeletniciri.
Viticultura este o ştiinţă de sinteză. Ea apelează la alte ştiinţe: botanică, fiziologie şi biochimie vegetală, genetică şi ameliorare, agrometeorologie, agrochimie, pedologie, agrotehnică, îmbunătăţiri funciare, protecţia plantelor, management, marketing ş.a.
Viticultura se poate diviza în Viticultură generală şi Viticultură specială. Viticultura generală cuprinde informaţii privind bazele biologice şi tehnice comune ale viţei de vie. Viticultura specială include informaţii privind particularităţile biologice şi tehnologice ale soiurilor, tehnologiile diferenţiate care asigură valorificarea superioară a întregului potenţial al soiurilor şi arealelor.
IMPORTANŢA VITICULTURII
Importanţa social economică
Sursă de existenţă. Mecanizarea redusă a unor lucrări (tăierile şi legatul) determină ca viticultura să necesite un consum ridicat de muncă anual (în Franţa 257 - 729 ore / ha; în România 1800 - 2000 ore / ha).
Sursă de profit. Un hectar de viţă de vie poate asigura obţinerea unui profit ridicat. El este variabil de la an la an, în funcţie de soi, sistemul de cultură şi centrul viticol.
Dezvoltarea industriilor. Pentru cultivarea viţei de vie se folosesc cantităţi importante de materiale, substanţe chimice, maşini şi utilaje, viticultura beneficiind astfel de evoluţia tehnologică a industriilor de vârf.
Furnizor de materii prime.
- Strugurii - consum in stare proaspată sau prelucrata ( sucuri, compoturi
dulceturi, si vinuri)
-Vinul -obţinerea de vermuturi, şampanie, distilate.
- seminţele - extragerea uleiurilor.
-Tescovina - îngrăşământ organomineral.
- Coardele eliminate prin tăieri -îngrăsământ,lemn de foc.
Valorificarea terenurilor slab productive. Viţele sunt plante bine echipate morfo-fiziologo-biochimic, cu posibilităţi de a folosi condiţiile naturale terenurile în pantă, terenurile erodate şi nisipurile
Protecţia terenurilor şi solurilor. - Combaterea eroziunii prin terasare ;creşterea proporţiei de suprafaţă utilă (plantată).
Rol peisagistic. Frumosul, care caracterizează podgoriile în general, nu are numai funcţie odihnitoare, de tihnă, ca cea pe care o manifestă un parc natural, ci şi pe aceea de răscolire a tuturor forţelor din om, pentru că în frumosul unei podgorii se reflectă biruinţa omului.
Importanţa alimentară şi terapeutică a strugurilor şi produselor din struguri
- valoare energetică (potenţial caloric ridicat, între 60 - 116 kcal. la 100 g) prin conţinutul de zaharuri(150-300 g/l de must) care se asimilează repede şi contribuie la refacerea capacităţii de efort a omului, indispensabil pentru funcţiile muşchiului cardiac şi ale sistemului nervos central.
-valoare alcalinizantă, prin existenţa acizilor care de-termină formarea de carbonaţi şi fosfaţi, contribuind la menţinerea echilibrului acido-bazic. Strugurii, prin conţinutul variat de săruri,
- valoare remineralizatoare, potasiu (cel mai important element din miez), calciu, magneziu, fosfor;
- importanţă vitaminizantă la 100 g substanţă proaspătă 8 - 12 mg vitamina C, 20 - 25 mg vitamina B2, 0,1 mg provitamina A ş.a., punându-se în evidenţă 10 vitamine.
- importanţă terapeutică: efect antiinflamator; tratarea formelor uşoare de reumatism; efect antitumoral , anticancerigen; antialergic
Preview document
Conținut arhivă zip
- Viticultura.doc