Arhivistică și documentaristică

Curs
6.3/10 (4 voturi)
Domeniu: Alte domenii
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 62 în total
Cuvinte : 25113
Mărime: 74.33KB (arhivat)
Publicat de: Gicu Teodorescu
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Lect.univ.dr. Drăghiţă Zevedei-Ioan

Extras din curs

Termenul de „arhivă” ce-l vom utiliza cu insistenţă pe parcursul cursului de faţă are o dublă semnificaţie. Pe de o parte, desemnează ansamblul de documente deţinute sau create de o persoană fizică sau juridică, iar pe de alta, spaţiul propriu zis de depozitare al documentelor. Acest termen se foloseşte complementar definind anumite tipuri de arhivă ( arhiva istorică, arhiva curentă, arhiva de filme etc.). Arhivele conservă informaţii de o bogăţie şi utilitate consistente, reprezentând un necesar şi indispensabil depozit de cunoştinţe la care se apelează, inevitabil, pentru documentare. Cercetătorii din sfera ştiinţelor istorice au recurs şi recurg la acest tezaur de informaţii păstrat în depozitele arhivelor, pentru a obţine datele necesare în efortul lor de cunoaştere a trecutului. În acelaşi timp arhivele satisfac necesităţi de ordin practic ale instituţiilor, slujesc societatea, asigură evidenţa diferitelor activităţi. Tocmai de aceea lucrătorii din arhive (arhivişti sau arhivari) şi-au câştigat un loc bine meritat în lumea documentariştilor.

Ştiinţa arhivelor sau arhivistica are ca obiect de cercetare arhiva. În sfera ei de interes intră izvoarele scrise pe suporţi friabili pe baza cărora se efectuează cercetări fundamentale şi aplicative pentru stabilirea soluţiilor optime de ordonare, selecţionare, inventariere, conservare şi valorificare a documentelor. Primele lucrări de arhivistică le datorăm lui Johan Peter Zwengel, Iacob de Raemingen, Bonifaciu Baltasar, George Aebltin care tratează modul de organizare a arhivei de registratură pe baza experienţei practice. Astăzi, arhivistica se structurează în două mari ramuri: teoria arhivistică (istoricul arhivelor, dreptul arhivistic, terminologie, metodologie) şi practica arhivistică (registratură, evidenţă, selecţionare, valorificare).

1. ISTORICUL ARHIVELOR ROMÂNEŞTI

În istoria arhivelor româneşti se pot distinge trei mari perioade: a. arhiva la destinatar; b. arhiva la emitent (sau de registru); c. arhiva de registratură.

a. Arhiva la destinatar – se întinde pe parcursul secolele al XV-lea şi al XVI-lea. Actele se întocmeau într-un singur exemplar, ce se păstra la beneficiar. Cu alte cuvinte, emitenţii nu păstrau copii după actele emise şi, în consecinţă, arhivele se constituiau la beneficiarii actelor (oraşe, mănăstiri, particulari, dregători).

b. Arhiva la emitent (sau de registru) – este specifică secolelor al XVII-lea şi al XVIII-lea şi se caracterizează prin faptul că emitenţii îşi păstrau copii ale actelor emise, spre a le confrunta, la nevoie, cu originalele aflate la destinatari (confirmări de privilegii, danii, tratate etc.). În multe situaţii, arhivele la emitenţi au avut o nu tocmai fericită. De pildă, arhivele domneşti au pierit o dată cu reşedinţele domneşti, sau dregătorii ieşiţi din funcţiune plecau cu arhivă cu tot. Astfel, au rămas ca certitudine, arhivele create la destinatar (mănăstiri, boieri, orăşeni, bresle şi chiar ţărani liberi). Cu aceste arhive s-au îmbogăţit, în secolele al XIX-lea şi al XX-lea, Arhivele Naţionale, cunoscându-se faptul că fiecare mănăstire avea arhivă (ce cuprindea pe lângă actele ecleziastice şi acte civile), ca şi o mare a oraşelor şi târgurilor (de exemplu târgul Hârlău avea, în 1587, un „Catastih” în care se transcriau acte privind proprietatea locuitorilor). În Transilvania, principalele oraşe (Alba Iulia, Aiud, Baia Mare, Bistriţa, Braşov, Cluj, Dej, Sibiu, Sighetul Marmaţiei, Sighişoara, Târgu Mureş, Zalău etc.), dar şi breslele aveau arhive proprii, bine organizate. Foarte importante, până la 1526, au fost arhivele „locurilor de adeverire” sau de încredere (loca credibilia) din alba Iulia şi Cluj-Mănăştur. Aici se eliberau şi păstrau documente cu o mare valoare juridică, precum diplome de înnobilare şi proprietate. Ele au jucat, împreună cu cancelaria voievodală, rolul de arhivă generală.

c. Arhiva de registratură – debutează la mijlocul secolului al XVIII-lea şi coincide, în Transilvania, cu sistemul înregistrării actelor şi constituirea dosarelor. La începutul secolului al XIX-lea, acest sistem s-a extins şi în Moldova şi Ţara Românească.

În Transilvania, în timpul dominaţiei habsburgice (1691 – 1867) arhive de mare valoare au creat organele centrale ale administraţiei de stat: Cancelaria Aulică transilvană, cu sediul la Viena (1693 – 1848 şi 1860 – 1872); Guberniul Regesc din Transilvania, cu sediul la Sibiu (1693 – 1848 şi 1860 – 1867); Tabla Regească (instanţă judecătorească de apel, cu sediul la Sibiu (din 1786); Tezauriatul Minier al Transilvaniei (înfiinţat în 1693). Să amintim arhivele ecleziastice din Blaj, Sibiu, Oradea sau cele constituite pe lângă muzee şi biblioteci (Muzeul Bruckenthal din Sibiu, Muzeul Secuiesc din Târgu Mureş, Biblioteca Universităţii din Cluj, Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia etc.).

La începutul secolului al XIX-lea, ca urmare a receptării ideilor europene, în Ţările Române putem constata o schimbare de atitudine faţă de arhive. Acum se efectuează paşi însemnaţi în organizarea arhivelor instituţiilor din cele două principate. Prin ordinul din 12 iulie 1828 s-a interzis păstrarea documentelor publice, la casele lor, de către dregătorii din Moldova. Un an mai târziu, Divanul Moldovei trimite tuturor instituţiilor, un ordin prin care atrage atenţia asupra necesităţii păstrării „delilor” (dosarelor) în ordine şi în încăperi „fără de primejdii de tot felul, de neaşteptate nenorocite întâmplări”. În 1830, isprăvniciile sunt obligate să prezinte inventarul dosarelor alcătuite, încheiate şi neîncheiate.

Preview document

Arhivistică și documentaristică - Pagina 1
Arhivistică și documentaristică - Pagina 2
Arhivistică și documentaristică - Pagina 3
Arhivistică și documentaristică - Pagina 4
Arhivistică și documentaristică - Pagina 5
Arhivistică și documentaristică - Pagina 6
Arhivistică și documentaristică - Pagina 7
Arhivistică și documentaristică - Pagina 8
Arhivistică și documentaristică - Pagina 9
Arhivistică și documentaristică - Pagina 10
Arhivistică și documentaristică - Pagina 11
Arhivistică și documentaristică - Pagina 12
Arhivistică și documentaristică - Pagina 13
Arhivistică și documentaristică - Pagina 14
Arhivistică și documentaristică - Pagina 15
Arhivistică și documentaristică - Pagina 16
Arhivistică și documentaristică - Pagina 17
Arhivistică și documentaristică - Pagina 18
Arhivistică și documentaristică - Pagina 19
Arhivistică și documentaristică - Pagina 20
Arhivistică și documentaristică - Pagina 21
Arhivistică și documentaristică - Pagina 22
Arhivistică și documentaristică - Pagina 23
Arhivistică și documentaristică - Pagina 24
Arhivistică și documentaristică - Pagina 25
Arhivistică și documentaristică - Pagina 26
Arhivistică și documentaristică - Pagina 27
Arhivistică și documentaristică - Pagina 28
Arhivistică și documentaristică - Pagina 29
Arhivistică și documentaristică - Pagina 30
Arhivistică și documentaristică - Pagina 31
Arhivistică și documentaristică - Pagina 32
Arhivistică și documentaristică - Pagina 33
Arhivistică și documentaristică - Pagina 34
Arhivistică și documentaristică - Pagina 35
Arhivistică și documentaristică - Pagina 36
Arhivistică și documentaristică - Pagina 37
Arhivistică și documentaristică - Pagina 38
Arhivistică și documentaristică - Pagina 39
Arhivistică și documentaristică - Pagina 40
Arhivistică și documentaristică - Pagina 41
Arhivistică și documentaristică - Pagina 42
Arhivistică și documentaristică - Pagina 43
Arhivistică și documentaristică - Pagina 44
Arhivistică și documentaristică - Pagina 45
Arhivistică și documentaristică - Pagina 46
Arhivistică și documentaristică - Pagina 47
Arhivistică și documentaristică - Pagina 48
Arhivistică și documentaristică - Pagina 49
Arhivistică și documentaristică - Pagina 50
Arhivistică și documentaristică - Pagina 51
Arhivistică și documentaristică - Pagina 52
Arhivistică și documentaristică - Pagina 53
Arhivistică și documentaristică - Pagina 54
Arhivistică și documentaristică - Pagina 55
Arhivistică și documentaristică - Pagina 56
Arhivistică și documentaristică - Pagina 57
Arhivistică și documentaristică - Pagina 58
Arhivistică și documentaristică - Pagina 59
Arhivistică și documentaristică - Pagina 60
Arhivistică și documentaristică - Pagina 61
Arhivistică și documentaristică - Pagina 62

Conținut arhivă zip

  • Arhivistica si Documentaristica.doc

Alții au mai descărcat și

Politici educaționale și sociale

I. Teme individuale de seminar Prezentarea structurii învățământului preuniversitar din România, pe niveluri ISCED Sistemul național de...

Programare Java - Curs

FOLOSIREA METODELOR PENTRU INDEPLINIREA SARCINILOR Metodele sunt partea cea mai importanta a oricarui limbaj de programare orientat obiect...

Econometrie

Econometrie - definire provine din cuvintele grecesti: „eikonomia” - economie si „metren” - masura. „experienta a aratat ca fiecare din...

Matlab

1.Introducere Conform site-ului www.thefreedictionay.com, MATLAB este : ’Un program interactiv, produs de firma MathWorks pentru calcule...

Baze de Date

I.1 Metode de organizare a datelor în aplicatii O aplicatie este formata dintr-un program, care prelucreaza un set de date, care sunt de obicei...

Prezentare Power Point Materiale Avansate

1.MATERIALE COMPLEMENTARE Materialele complementare,utilizate in scopul ranforsarii matricei sau pentru inducerea proprietatii de autolubrifiere a...

Prelucrarea Datelor

1.2.1.3 Relatii în bazele de date Schema de relatie: O denumire a relatiei, urmata de un set (multime) de perechi formate din atribute si...

Te-ar putea interesa și

Arhivele, izvoare documentare în slujbă civilizației

CAPITOLUL I IZVOARELE DOCUMENTARE. CONSIDERAȚII GENERALE 1.1. Definirea conceptului Istorici europeni au apreciat izvoarele drept urmele lăsate...

Științele auxiliare a IBU

Introducere Istoria este știința care studiază evoluția societății omenești, analizând structurile și procesele economice, sociale, politice,...

Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat - ORNISS

Introducere Tema abordată în acest referat este Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS). Referatul este structurat...

Științele Auxiliare ale Istoriei

Stiintele auxiliare ale istoriei sunt totalitatea stiintelor care studiaza izvoarele documentare si elaboreaza metodologia cercetarii acestora....

Accesul la Informațiile de Interes Public

Considerații generale Una dintre cele mai importante realizări din ultimii ani în privinţa creşterii transparenţei instituţiilor publice, a...

Clasificarea Ocupațiilor din România

În practica economică se utilizează SISTEME STANDARDIZATE DE CLASIFICĂRI, care constituie componentele de bază ale SISTEMULUI INFORMATIONAL...

Informație și Document în Societatea Cunoașterii

Introducere I. Documente electronice – definire, caracteristici şi tipologie I. 1. Delimitări terminologice I. 2. Document text I. 3....

Elemente de arhivistică, birotică și documentaristică

INTRODUCERE Arhivistica și informarea documentară (documentaristica) sunt discipline care au ca sferă de cercetare documentele scrise. Activitatea...

Ai nevoie de altceva?