Extras din curs
5.1. Partidele politice
Studiul partidelor politice nu va putea fi aici un studiu complet. Caracterul lucrarii ne sileste sa
oferim o simpla sinteza unei probleme extrem de întinsa si extrem de delicata. Vom insista mai
mult pe aspectele structurale ale partidelor, fara a analiza doctrinele partizane. Stiinta politica a
acordat si acorda un rol cheie partidelor politice din momentul în care analiza si-a deplasat centrul
de greutate de la apartenenta institutionala la motoarele reale ale vietii politice.
Studiul centrelor de impuls politic de la nivelul societatii civile, între care partidele politice detin
locul primordial, poate explica complet modalitatea de functionare a statului. Partidele constituie un
fenomen complex, care nu poate fi gândit ca autonom fata de contextul social în care exista. De
aceea studiul partidelor trebuie sa se desfasoare pe un dublu plan: politic si sociologic. De
exemplu, distinctia partide de masa - partide de cadre nu este doar una politica, ci reflecta o
realitate sociologica. Existenta partidelor de cadre tine de afirmarea unei societati individualiste si
liberale, în timp ce existenta partidelor de masa sau ideologice tine de afirmarea ca forta politica a
unei clase care tinde sa le elimine pe celelalte. Coexistenta celor doua tipuri releva, însa, o
societate divizata.
Afirmarea unei structuri mediatice a partidelor, care tinde sa completeze structura umana, chiar s-o
înlocuiasca la nivel local, se revendica de la aceeasi transformare a coeziunii grupului social, din
coeziune teritoriala în coeziune informationala. O alta consecinta a faptului ca partidele nu pot fi
desprinse de mediul în care exista este ca trasaturile lor si ale sistemului pe care îl formeaza sunt
foarte diferite de la o tara la alta. De aceea este foarte greu sa desprindem reguli generale. Acesta
este motivul pentru care analiza ce urmeaza este una foarte generala.
Rolul unui partid politic, functiile pe care el le are într-o societate depind de cultura politica a acelei
societati. Rolul unui partid nu este deloc acelasi într-o societate concurentiala sau într-o dictatura.
De asemenea, gradul de dezvoltare economica a tarii releva modul de functionare si de rolul unui
partid, caci homo politicus este mai întâi un homo economicus. Daca partidele influenteaza cadrul
constitutional, nu este mai putin adevarat ca acest cadru constitutional influenteaza la rândul lui
partidele. Astfel, nu va fi deloc indiferent pentru numarul, ponderea si structura partidelor, tipul de
scrutin, adoptat, pragul electoral stabilit, modul de constituire a circumscriptiilor electorale,
modalitatea de reglementare a finantarii campaniei electorale etc. Partidele sunt, pe de alta parte,
contaminate cu elemente ale puterii publice. Sistemul de partide prezinta oarecum un caracter de
rigiditate analog mecanismelor politice oficiale. Nu doar structura puterii influenteaza partidele
politice, ci si structura teritoriala a statului, structura mijloacelor de informare în masa si numarul si
importanta grupurilor de presiune etc.
Figura 4: Sistemul de partid si erodarea influentei parlamentare1
Dezvoltarea drepturilor
cetatenes ti:democratia electorala
Fortele s ociale lupta pentru influenta,
des i exis ta o împartire între „elementele
active pol itic s i pas ive poli tic”
Partidele poli tice s e formeaza cu s copul
de a org aniza reprezentarea g rupurilor
s i clas elor
Puterea în partide ramâne la cei care
activeaza permanent în cadrul lor, s i
es te concentrata în continuare în
mâinile poli ticieni lor de profes ie
Partidele s e bazeaza pe „uni tate de
directie” s i „dis ciplina riguroas a” –
devin organizatii birocratice
„Aparatul” de partid s tabiles te
mecanismele de control al propriilor
s us tinatori, inclus iv membri i
parlamentului: reprezentanti i nu fac
decât s a aprobe
Erodarea idei i de parlament, ca centru al
deliberarii s i dezbateri i
Partidele domina prlamentul, iar liderii
domina partidele: „dictatura celor ales i”
Amenintarea demag ogiei directe, fatis e,
controlata de s is temul parlamentar în care
conducatorii trebuie s a s upravietuias ca, de
„locul pe piata” voturilor s i de
cons trângerile adminis tratiei publice
„profes ionis te”
S epararea din ce în ce mai mare între cei
care s unt activi pol itic s i cei care s unt pas ivi
poli tic.
A. Categorii de partide
Distinctia dintre partidele de masa si partidele de cadre a fost trasata de M. Duverger intr-un mod
magistral. Noi o vom relua doar si vom încerca sa atragem atentia asupra unui singur aspect.
Partidul tinde sa evolueze spre depasirea acestei polaritati si sa devina un partid cadru, un partid
structurat autonom, pentru care nu mai are importanta masa umana, nici ideologia, ci forma, o
forma lipsita de continut concret în universalitatea sa si care este capabila sa se umple cu orice
continut.
„Distinctia dintre partidele, de cadre si partidele de masa nu se bazeaza pe dimensiunea lor, pe
numarul membrilor lor; nu este vorba de o diferenta de talie, ci de structura.”2
Partidul de masa se bazeaza, si din punct de vedere financiar, si din punct de vedere ideologic,
pe aderentii sai. El îsi finanteaza campania electorala în principal din cotizatii. El este, dupa
parerea lui Duverger, o eliberare fata de finantarea capitalista.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Politica si Administratia Publica.pdf